Ce facem cu educatia?, se intreaba parintii
apesasociatia parintilor pentru o educatie sanatoasaeducatiepresascoliprofesori
"In ultima perioada mass-media din Romania relateaza despre dezastrul din sistemul de educatie romanesc, cercetand si reclamand anchetarea cadrelor didactice ā€˛spagareā€¯ si a celor care au un comportament inadecvat sistemului educational. Mai ales in aceste zile suntem bombardati cu stiri conform carora cadrele didactice din Romania ori cer parintilor bani, ori au recurs la violenta in relatia cu elevii, ori au un comportament indoielnic. Cineva doreste sa ne induca ideea ca principala problema a sistemului de invatamant sunt profesorii si coruptia pe care acestia o genereaza. Prin materialele de presa asemenea celor dedicate invatatoarei de la Scoala 10 din Bucuresti se construieste imaginea cadrului didactic roman modern: corupt, violent si prost educat", se arata intr-un comunicat al Asociatiei Parintilor pentru Educatie Sanatoasa, referitor la situatia invatamantului romanesc.
"Desigur, este o realitate faptul ca anumiti profesori ori reprezentanti ai scolii cer bani sau alte foloase materiale parintilor; este real faptul ca anumiti profesori au un comportament violent, precum real e si faptul ca anumite cadre didactice au un comportament inadecvat profesiei lor. Astfel de cazuri trebuie anchetate, iar cei vinovati trasi la raspundere pentru faptele lor. De-a lungul anilor, cu totii am constatat ca astfel de cazuri fie au fost tratate cu superficialitate de catre autoritati, fie au fost pur si simplu ignorate, abuzurile anumitor cadre didactice fiind pur si simplu musamalizate.
Cu toate acestea, curios este faptul ca acum, la inceput de an 2014, suntem bombardati cu materiale care prezinta abuzuri din sistemul de educatie. Oare pana acum nu se faceau abuzuri? Oare pana acum parintii nu erau nemultumiti? Oare autoritatile nu cunosteau ce se intampla in sistemul de educatie?", scrie APES.
Parintii: "De ce scoala solicita bani parintilor si de ce parintii accepta situatia?"
"Demersul oricarui jurnalist onest ar trebui sa porneasca de la urmatoarea intrebare: de ce profesorii sau alti reprezentanti ai scolii solicita parintilor bani si de ce parintii accepta aceasta situatie?
E binecunoscut faptul ca in Romania educatia este subfinantata, situatia perpetuandu-se de mai bine de 20 de ani. Desi autoritatile statului roman recunosc acest lucru si si-au asumat ca vor finanta sistemul de invatamant conform nevoilor reale, invatamantul, care ar trebui sa fie un domeniu de interes national, e in continuare subfinantat.
Prin Legea Educatiei adoptata in 2011, statul roman si-a luat angajamentul ca va aloca pentru educatie 6% din PIB. Nici macar in 2014 sistemului de invatamant nu ii sunt alocate aceste fonduri. E dramatic ca fata de alte state civilizate, in Romania fondurile alocate educatiei sunt cu mult mai mici. Spre exemplu, in sistemul de invatamant romanesc cheltuielile per elev/student, intre anii 2009-2012, pentru toate nivelurile de educatie, au fost de 3 ori mai reduse fata de media europeana. In acelasi timp, in Grecia, tara lovita puternic de criza, salariul unui profesor este de 1000 de euro, in timp ce salariul majoritatii profesorilor din Romania este de sub 250 de euro. Printre motivele invocate de autoritati in ceea ce priveste amanarea constanta a finantarii corespunzatoare a educatiei, intr-un document oficial elaborant de Ministerul Educatiei Nationale, se precizeaza ca alocarea a 6% din PIB pentru educatie presupune un „efort ce ar pune in pericol angajamentele Romaniei in contextul Pactului de stabilitate si crestere si al programului FMI/UE de asistenta financiara preventiva.”
E realist sa ceri unui dascal sa faca educatie performanta in situatia in care tu, stat roman, aloci lunar 7-8 milioane pentru salariul lui? Parintii inteleg ca nu este realist acest lucru si tocmai din acest motiv accepta sa ajute scoala. Pana nu demult comunitatea locala era cea care asigura functionarea scolilor. Acelasi lucru se intampla si acum in conditiile in care statul aproape ca a abandonat scoala. Parintii au fost nevoiti sa se ajute singuri, fiind pusi in situatia de a contribui la functionarea in conditii decente a procesului de educatie.
Paradoxal este faptul ca desi dupa anul 1990 peste 15000 de scoli au fost fie inchise, fie comasate, autoritatile nu fac mai nimic in anumite unitati scolare. In continuare, in numeroase scoli din mediul rural nu a fost introdusa inca apa curenta, iar grupurile sanitare se afla intr-o stare deplorabila. La inceputul fiecarui an scolar mass-media prezinta scoli care functioneaza fara a primi avizul sanitar de functionare, datorita conditiilor precare de igiena. Intre timp, autoritatile construiec in mediul rural sali de sport si parcuri", scrie APES.
"Ce se intampla cu elevii?" - e o intrebare la care trebuie sa se raspunda
"Potrivit datelor statistice furnizate de Institutul National de Statistica, din 1991 pana in anul 2011, populatia scolara a scazut cu mai mult de 1.5 milioane. In aceasta situatie normal ar fi fost ca fondurile alocate educatiei sa fie suficiente desfasurarii procesului educational in conditii optime, avand in vedere ca in anii ’90 scoala romaneasca era totusi una cu rezultate notabile.
Pe langa problemele ce tin de finantare, de foarte mult timp scolile se confrunta cu fenomene, abordate si de mass-media – violenta scolara, consumul de tutun, alcool, droguri, hartuiri, relatii sexuale intre elevi, etc. Desi situatia este cunoscuta si recunoscuta, inclusiv de autoritati, in afara de materiale de presa „senzationale”, nu se face mai nimic. De exemplu, nu exista statistici oficiale in ceea ce priveste violenta scolara, pe acest subiect fiind realizat pana acum un singur studiu serios, in anul 2006.
In timp ce scoala devine un mediu din ce in ce mai nesigur pentru elevi, autoritatile, in loc sa ia masuri concrete pentru stoparea fenomenului de violenta si a celorlalte acte imorale care se petrec in scoli, se limiteaza la a elabora strategii, metodologii si proiecte care nu sunt niciodata implementate. Mai mult, prin dorinta de a digitaliza invatamantul, rolul cadrelor didactice se diminueaza, folosindu-se mijloace de educatie dovedite a favoriza comportamentele violente.", precizeaza parintii din APES.
Ce se intampla cu profesorii?
"Conform acelorasi date statistice furnizate de catre Institutul National de Statistica, din anul 1991, pana in anul 2011, mai mult de 60000 de cadre didactice au parasit sistemul de invatamant. Situatia e lesne de inteles. Profesorii, alaturi de medici, sunt categoria profesionala cel mai prost remunerata in Romania si printre cel mai prost platiti din Uniunea Europeana.
Desi in anul 2008 Parlamentul Romaniei a adoptat o lege prin care salariile profesorilor urmau sa fie marite cu 50%, oricum insuficient, nici la 6 ani dupa ce aceasta lege a fost adoptata salariile nu au fost marite. Mai mult, in anul 2010 salariile cadrelor didactice au fost micsorate cu 25%, in nicio tara din Uniunea Europeana salariile cadrelor didactice nefiind atat de mult diminuate. De asemenea, dascalii au fost nevoiti sa actioneze in instanta autoritatile locale pentru a primi banii ce li se cuveneau pentru decontarea transportului. Desi au castigat procesele nu primesc banii datorita lipsei fondurilor.
Prin prisma tuturor acestor realitati cadrele didactice sunt supuse la o presiune puternica din partea autoritatilor statului, care fie ii ignora pe profesori, fie ii sfideaza. Unul dintre cele mai importante roluri ale dascalilor, acela de a forma caracterul copiilor, este astfel marginalizat, iar profesorii sunt trimisi undeva la periferia societatii. Prea rar mass-media prezinta cazurile unor dascali care isi fac datoria cu profesionalism si bun simt. Din contra, ziarele, televiziunile, radiourile concureaza in a relata despre coruptia unor cadre didactice, despre comportamente inadecvate, despre violenta, in timp ce spagile si mita din domenii ca infrastructura rutiera sunt lesne trecute cu vederea.", scrie APES.
Ce se intampla cu societatea?
Potrivit parintilor, "imaginea unei comunitati e data de comportamentul celor care o compun, comportament pe care acestia si-l dezvolta ca urmare a educatiei pe care o primesc, atat in familie, cat si in societate, in scoala. Astfel rolul sistemului de invatamant este de maxima importanta, de educatie depinzand bunul mers al oricarei societati. Actuala societate romaneasca si moravurile ei arata exact asa cum si-au dorit cei care de mai bine de 20 de ani diriguiesc mersul lucrurilor in tara, de cei care a depins si depinde educatia copiilor romani."
"In urma cu cativa ani cineva ne-a spus tuturor ca „scoala romaneasca scoate tampiti”. Afirmatia face parte din acelasi registru caruia ii apartine declaratia unui alt influent om politic din anii ’90, care spunea ca „industria romaneasca e un morman de fiare vechi”. Stim cu totii ce s-a intamplat cu industria romaneasca – a fost reformata, pentru a fi privatizata, ca in cele din urma, dupa ce a fost distrusa, sa fie ecologizata. In mod similar, din anii ’90 si pana in prezent sistemul de educatie a fost permanent reformat, fiecare an scolar aducand cu sine modificari mai mult sau mai putin inspirate. Rezultatele le vedem cu totii analizand imaginea de ansamblu a societatii romanesti.
In timp ce sistemul de invatamant romanesc se confrunta cu probleme reale care necesita interventii rapide si eficiente in vederea solutionarii, opinia publica este supusa unui aflux de informatii despre actele nedemne ale unor cadre didactice. Toata aceasta campanie acerba pornita de mass-media in legatura cu abuzurile unor invatatori si profesori, care evident trebuie sanctionate, nicidecum tolerate, face parte din atacul dat de 20 de ani asupra educatiei si are rolul de a ii timora pe toti dascalii, de a-i determina sa fie mai putin vocali in a-si cere drepturile. Prin astfel de campanii activitatea dascalului roman, care ar trebui sa fie, si in cele mai multe cazuri este caracterizata de profesionalism, performanta, eficienta si bun simt, este asociata coruptiei, spagilor, violentei, badaraniei. Prin acest procedeu imaginea dascalului in societate este maculata, oamenii neavand motive pentru a respecta aceasta breasla.
De asemenea, e posibil ca una dintre mizele campaniei sa fie reformarea sistemului de invatamant in vederea privatizarii. La modul in care au decurs privatizarile in Romania ne putem astepta la ce e mai rau.
E necesar ca fiecare, din pozitia in care se afla, sa intreprinda toate demersurile posibile, astfel incat situatia invatamantului sa fie deplin cunoscuta si constientizata, ca autoritatile sa fie obligate sa ia masurile ce se impun.
Atat profesorii, cat si parintii trebuie sa lupte pentru apararea viitorului copiilor nostri. Dezbinarea acestora este doar unul din lucrurile care au mai ramas pentru a se asigura falimentul total al sistemului de invatamant romanesc.", conchide APES.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
