ANALIZA: Ce va trebui sa-i spuna Angelei Merkel noul presedinte francez, Francois Hollande
angela merkelfrancois hollandezona eurosomajdavid cameron
Alegerile din Franta, Grecia si caderea mai multor guverne din Uniunea Europeana, inclusiv doua in Romania, arata ca oamenii au obosit. Au obosit si nu mai pot indura austeritatea. Daca Zona Euro ar fi folosit sistemul bazat pe consiliu monetar, iar euro nu ar fi putut evolua liber, sistemul s-ar fi prabusit, asa cum s-a intamplat cu *standardul aur in anii '30 sau cu sistemul **Bretton Woods in anii '70.
Cu parghiile folosite in acest moment in Europa impotriva crizei, liderii nu fac decat sa intarzie inevitabilul. Lumea isi pune acum toate sperantele in Francois Hollande, presedintele ales al Frantei. Acesta a promis schimbarea in Franta si in intreaga Europa. Hollande nu mai vrea sa auda de austeritate, solutie impusa de catre influenta Germanie. Asa cum au constatat si altii si cum arata si istoria, austeritatea nu da rezultate.
Bugetele stranse nu ajuta economiile aflate in recesiune. Austeritatea cere mai multa austeritate. Potrivit Fondului Monetar International (FMI), ponderea datoriilor suverane in PIB creste, nu scade, in fiecare an din 2008 pana in 2013, in Irlanda, Spania si Portugalia. Iar austeritatea ingroasa numarul somerilor. Rata somajului in randurile celor cu varste cuprinse intre 15 si 25 de ani a ajuns la 51% in Grecia si Spania, la 36% in Portugalia si la 30% in Irlanda.
Dupa cum am scris intr-un articol precedent, noua lideri europeni au cazut victime somajului. Francois Sarkozy este doar un exemplu, desi in Franta rata somajului este de "doar" 10%.
Previziuni sumbre
FMI estimeaza ca in acest an Grecia, Italia, Portugalia si Spania vor inregistra scaderi economice, iar Irlanda va consemna un avans anemic, de doar 0,5%.
Somajul, austeritatea si cresterea economica slaba au dat nastere unui fenomen periculos in Europa. La fel ca in perioada interbelica, partidele extremiste castiga sustinatori. Circa 16% din parlamentul grec este compus acum din nazisti si comunisti. In Franta, Marine Le Pen a iesit pe locul trei in alegerile prezidentiale.
Ceva trebuie schimbat
Toate drumurile pe care vrea sa apuce Europa par gresite. Jens Weidmann, presedintele bancii centrale germane, Bundesbank, a scris, intr-un comentariu publicat in Financial Times, ca politica monetara si-a atins limitele, ba poate chiar le-a depasit. Chiar daca acum se iau masuri sustinute de crestere, va dura destul de mult pana cand acestea isi vor arata efectele. Reformele introduse in anii '80 de catre "Doamna de fier", Margaret Tatcher, au avut nevoie de mai mult de zece ani pana sa dea roade vizibile.
Multi germani cred ca succesul (de moment) al tarii lor ii este datorat fostului cancelar Gerhard Schroeder. Analistul Josef Joffe spune ca acesta este un nonsens. Succesul Germaniei are la baza doua elemente: o baza industriala "superba" (asa cum o numeste Joffe) care face ca tara sa fie o forta la exporturi si contextul. Tara, spre deosebire de altele din Zona Euro, nu a avut un balon al creditelor. Ar mai fi un element care nu a fost punctat de analist. Germania, datorita producativitatii ridicate a muncii si industriei solide, se bucura de o moneda slaba (euro) pentru potentialul sau, iar celelalte state cu probleme (unde productivitatea muncii este mai scazuta), de o moneda prea puternica (tot euro), care le sufoca la exporturi. Vrea Germania sa schimbe ceva acum? Nu prea.
Iata de ce nu vrea Germania sa schimbe nimic in Europa >>>
Paul de Grawe de la London School of Economics face o remarca interesanta. In acest moment exista un proces de dezinflatie in statele cu probleme, iar in statele stabile inflatia nu creste. "Aceasta nu este o uniunea monetara. Este un imperiu", spune Grawe.
Ce ar trebui sa faca Francois Hollande?
In primul rand va trebui sa renunte la o parte din promisiunile facute cetatenilor din Franta. Altfel liderii germani, in frunte cu cancelarul Angela Merkel, nu il vor lua in serios, scrie Martin Wolf in
Financial Times. Hollande trebuie sa-i puna, la prima intalnire pe care o va avea cu Merkel, aceasta intrebare: "Cum credeti dumneavoastra ca se va incheia criza din Zona Euro?"
Apoi ar trebui sa sustina remarcile recente ale ministrului de finante german, Wolfgang Schauble,
care a spus ca germanii trebuie sa primeasca salarii mai mari.
Revenind la discutia cu Merkel, daca aceasta nu ofera un raspuns clar, Hollande va trebui sa-i spuna ca exista cinci moduri in care el crede ca actuala criza se poate sfarsi. Unu: ajustare simetrica a inegalitatilor care s-au format in Zona Euro inainte de criza, alaturi de reforme in statele slabe. Doi: un transfer permanent de surplusuri din tarile puternice in cele slabe. Trei:
***depresiuni semi-permanente in statele slabe. Patru: dezmembrare partiala sau totala a Zonei Euro. Cinci: guvern comun pentru toatele cele 17 state membre ale clubului monetar.
David Cameron: Singura solutie care va asigura succesul Zonei Euro este un guvern comun >>>
*Pe primele bancnote aparea scris: "Plateste-l pe purtator cand acesta cere". Mesajul apare si pe lirele de astazi. Asa a luat nastere
standardul aur. Nu se tipareau noi bancnote de catre banca centrala daca acestea nu aveau acoperire in metalul galben.
Ce sunt banii si de ce avem incredere in ei - ANALIZA >>>
**Prin tratatul de la
Bretton Woods s-a stabilit ca 31,10 grame de aur valoreaza 35 de dolari. Intelegerea a functionat din 1944 pana in 1971, cand SUA a decis sa renunte la convertibilitatea dolarului in aur. Momentul este cunoscut ca "Socul Nixon". Richard Nixon era presedintele american in timpul mandatului caruia s-a luat masura.
***Depresiunea este considerata o forma rara, dar extrema de recesiune, fiind caracterizata in principal de o crestere "neobisnuita" a ratei somajului, restrictionarea creditelor, restrangerea majora a productiei industriale si a investitiilor, deflatia preturilor, hiperinflatie, numeroase falimente bancare, schimburi comerciale semnificativ reduse, un curs valutar foarte volatil si impredictibil, in principal cu tendinta de devalorizare.
Via CNBC.com, Financial Times, Reuters
Un produs media marca Rentrop&Straton 
