Editorial de prestigiu in Le Monde despre Romania: "Europa trebuie sa auda revolta romanilor"

Editorial de prestigiu in Le Monde despre Romania: Europa trebuie sa auda revolta romanilor le mondedecretguvernul romanieiklaus iohannis

Prestigioasa publicatie Le Monde dedica astazi un editorial de substanta luptei cu coruptia de la noi din tara. Celebrul mesaj al candidatului PSD la alegerile prezidentiale, "Mandru ca sunt roman", si-a atins consistenta si legitimitatea abia in 2017, odata cu manifestatiile impotriva coruptiei desfasurate la nivel national. Romania a devenit un loc de referinta pentru revigorarea spiritului si valorilor europene autentice. Suntem un fel de "monstru promitator" al Europei, daca este sa folosim o terminologie a esteticianului Herbert Read. Aici se pregatesc, poate, noile retete de succes aplicabile in Uniunea Europeana. Aceste lucruri sunt foarte bine punctate in editorialul de astazi al prestigioasei publicatii "Le Monde".
Puteti citi mai jos editorialul aparut astazi in publicatia franceza. Comentariile sunt de prisos.

Editorial “Le Monde”, 28.02.2017

EUROPA TREBUIE SA AUDA REVOLTA ROMANILOR

Editorial. Pentru manifestantii din Bucuresti, care vor sa lupte impotriva coruptiei, Uniunea Europeana este perceputa ca fiind garantul valorilor democratice.

Editorial al jurnalului “Le Monde”. Aceasta revolta refuza sa se stinga. Inca de la 1 februarie, Piata Victoriei din Bucuresti, un teatru al revolutiei din 1989 care a dus la caderea lui Ceausescu, continua sa fie un punct de intalnire al manifestatiilor anticoruptie. Prezenti cu sutele de mii in mai multe orase din Romania, de la inceputul lunii februarie, protestatrii nu se mai numara decat cu miile, o luna mai tarziu. Dar, sustinuti de o puternica miscare de opinie si in ciuda unor importante concesiuni ale guvernului, ei nu au dezarmat.
 
Un decret al actualului guvern a pus paie pe foc. La sfarsitul lunii ianuarie guvernul a incercat sa limiteze ofensiva impotriva coruptiei inaltilor functionari publici si a responsabililor politici urmariti deja de trei ani de catre foarte determinata sefa a Directiei Nationale Anticoruptie, Laura Codruta Kovesi. In baza acestui decret nu ar mai fi fost pasibili de puscarie decat cei responsabili de prejudicii mai mari de 44 000 euro. Acest prag nu a fost ales la intamplare : seful Partidului Social Democrat (PSD) aflat la putere, Liviu Dragnea, banuit de coruptie intr-o afacere in care suma prejudiciata este evaluata la 24 000 euro, ar fi putut sa treaca astfel prin ochiurile plasei.

Sub presiunea manifestantilor, carora Presedintele Republicii Klaus Iohannis, de centru dreapta, le-a adus sprijinul sau,guvernul a retras decretul, pe 5 februarue, si mai apoi, intrucat supararea populatiei nu s-a diminuat, a acceptat demisia ministrului justitiei, pe 9 februarie.

Confiscarea puterii

Aceste reculuri, totusi, nu i-au mai convins pe contestatari .A fost serios atinsa credibilitatea guvernului ; opozantii nu mai au in promisiunile sale si se tem ca guvernul va incerca din nou sa franeze campania anticoruptie atunci cand societatea civila si ONG-urile sale vor lasa garda jos. Ei cer acum sustinerea Uniunii Europene ,singura adevarata protectoare, in ochii lor, a libertatilor populatiei si a Statului de drept .

Ce lectii putem sa scoatem din aceasta noua revolta a romanilor?

Prima lectie: coruptia este in inima luptei democratice a claselor mijlocii in tarile aflate in faza de tranzitie politica sau/si de economie emergenta. Fie ca este vorba de China, Brazilia, Tunisia, sau de Romania , lupta impotriva coruptiei cristalizeaza aspiratiile unei societati civile care vrea sa acceada la un nivel ami bun de viata si de educatie. Realitatea unei puteri confiscata de elitele care se imbogatesc pe cheltuiala populatiei nu mai este suportabila. Internetul si retelele sociale joaca un rol crucial in aceasta lupta, multiplicand efectul mobilizator al initiativelor civice.

A doua lectie: exista intotodeauna locuri in care Uniunea Europeana este simbolul sperantei, dreptatii si demnitatii. Inarmati cu telefonul si banderole colorate manifestantii romani au compus un drapel gigantic, viu, albastru instelat, duminica 26 februarie. Este acelasi drapel european pe care-l fluturau insurgentii ucrainieni in Piata Maidan, in 2014. Este acelasi drapel care flutura in timpul manifestatiilor opozitiei poloneze impotriva derivelor partidului nationalist al lui Jaroslav Kczynsky, la putere din 2015. Europa, perceputa ca un inger pazitor impotriva prejudiciilor aduse Statului de Drept si ca garant al valorilor democratice, nu trebuie sa lipseasca de la inatalnire. Pe masura ce trece timpul Uniunea Europeana si-a reluat toata actualitatea.