Fondul European pentru Stabilitate Financiara a fost suplimentat
fondul european pentru stabilitate financiarazona euroeconomiegreciacrizadatorii
Liderii Zonei Euro s-au intins mai mult decat le permite plapuma. Acestia au decis marti sa suplimenteze fondul de salvare a economiei europene, dar n-au precizat si suma injectata in EFSF. De asemenea, au lasat sa se inteleaga ca s-ar putea "sa bata" la usa Fondului Monetar International, pentru ajutor financiar suplimentar.
La doi ani de la declansarea crizei datoriilor in Europa, investitorii abandoneaza pietele de obligatiuni, bancile europene nu mai sustin datoriile guvernamentale, cetatenii isi retrag depozitele si recesiunea duce la agonie, alimentand zvonurile potrivit carora moneda euro ar putea fi "abolita".
Incepand cu luna ianuarie 2012, Fondul European pentru Stabilitate Financiara va pune la dispozitia statelor cu probleme 250 miliarde de euro, a declarat presedintele Eurogroupului, Jean-Claude Juncker.
Juncker spera ca FMI sa sustina demersurile EFSF. Totusi, in conditiile in care China si alte state nu vor sa investeasca in datoria Zonei Euro, seful EFSF, Klaus Regling, a precizat ca nu se asteapta ca investitorii sa injecteze sume importante de bani in mecanismul de finantare.
Italia a fost nevoita sa ofere un yield (randament) record de 7,89% pentru a vinde obligatiuni pe trei ani, in crestere semnificativa de la 4,93%, cat a platit in luna octombrie si 7,56% pentru a vinde obligatiuni pe 10 ani, fata de 6,06%.
Reprezentantii Comisiei Europene au spus ca premierul proaspat "uns" in Italia, Mario Monti, trebuie sa adopte noi masuri de reducere a deficitului, dincolo de planurile de austeritate aplicate deja in "Cizma".
Yield-urile italiene s-au situat peste nivelurile la care Grecia, Irlanda si Portugalia au fost obligate sa ceara imprumuturi externe. Premierul francez Francois Fillon a negat informatiile aparute in presa, potrivit carora agentia de rating Standard & Poor's ar urma sa diminueze calificativul AAA acordat Frantei, in mai putin de zece zile. Acesta a catalogat speculatia ca fiind "o prostie".
Daca datele prezentate de "La Tribune" se vor dovedi reale, o asemenea lovitura ar compromite in mod grav sansele Zonei Euro de a-si reveni din criza.
FMI, "vaca de muls" a Zonei Euro, in caz ca EFSF da gres
Ministrii finantelor din Eurogroup au fost de acord cu creditarea de 8 miliarde euro a Greciei, reprezentand a sasea transa din imprumutul UE/FMI de 110 miliarde euro; in acest context, grecii ar putea evita dezastrul financiar total.
Juncker a declarat ca banii vor ajunge la Grecia la mijlocul lunii decembrie, dupa ce FMI va semna partea sa de angajament. In conditiile in care Regling nu a precizat dimensiunea Fondului European pentru Stabilitate Financiara (liderii din Zona Euro spera ca acesta sa ajunga la un trilion de euro), ministri finantelor au spus ca FMI ar putea oferi un ajutor financiar suplimentar.
"Ne vom concentra atentia asupra FMI-ului, care poate oferi fonduri suplimentare, in caz de urgenta. Consider ca tarile din Europa si restul lumii trebuie sa se pregateasca sa ofere finantare FMI-ului", a declarat ministrul olandez al Finantelor, Jan Kees de Jager.
"Am discutat despre alimentarea mecanismului financiar din fonduri private, dar aceasta solutie ar dubla fondul. Suma ar fi insuficienta. Astfel, analizam alte solutii, pentru completarea EFSF, care pot veni din partea FMI", a mai spus de Jager.
Zona Euro se mai confrunta cu o problema majora: Germania se opune ideii conform careia Banca Centrala Europeana ar putea furniza lichiditati pentru EFSF sau ar putea actiona ca si creditor. Surse oficiale vehiculeaza si solutia in care sistemul bancar ar putea imprumuta FMI-ul, care, la randul sau, ar credita Italia si Spania, sub incidenta conditiilor de imprumut ale Fondului.
"O sa discutam cu BCE. BCE este o institutie independenta, astfel incat ii vom prezenta toate propunerile si banca va lua o decizie", a declarat ministrul belgian al Finantelor, Didier Reynerds. (sursa:
CNBC)