KeysFin: Succesul chioscurilor de cartier din Romania

KeysFin: Succesul chioscurilor de cartier din Romania chioscbuticmagazin

Daca vrei sa iti cumperi ceva de mancare, o sticla de apa, tigari sau racoritoare, seara sau in timpul noptii, in Occident iti este aproape imposibil sa gasesti un magazin deschis. La noi insa, astfel de servicii sunt inca bine reprezentate, buticurile de cartier rezistand cu stoicism expansiunii agresive a multinationalelor de profil, arata o analiza KeysFin.
Potrivit datelor de la Registrul Comertului si Ministerul Finantelor, in Romania erau inregistrate, in 2014, 15.122 de firme cu sediu unic si care activeaza in comertul cu alimente, bauturi, chioscuri si standuri. Cunoscute sub numele de buticuri sau chioscuri non-stop, acestea au derulat in 2014 afaceri de 2,12 miliarde de lei.

Statistica KeysFin arata ca cele mai multe astfel de business-uri erau inregistrate in judetele din Regiunea de Sud-Muntenia (2878), urmate de cel din Sud-Est (2648), Sud-Vest Oltenia (2099) si Bucuresti-Ilfov (1916 unitati).

Potrivit analistilor, prezenta unui numar semnificativ de astfel de afaceri mai ales in mediul rural are legatura, in principal, cu existenta unui lant de aprovizionare adaptat conditiilor economico-geografice.

"Sunt zone intregi din tara neacoperite de retelele mari, din cauza drumurilor proaste, investitiilor reduse in logistica necesara si, nu in ultimul rand, concurentei acerbe facute de buticari. Acestia au inca un cuvant greu de spus pentru ca, dincolo de proximitate, reusesc sa isi optimizeze foarte bine costurile si implicit preturile si, in plus, ofera servicii pe care supermarketurile nu le pot asigura, cum ar fi plata la salariu sau pensie, cunoscuta sub numele de plata pe caiet", au explicat analistii.

Statistica KeysFin arata, totodata, ca sectorul comertului traditional incepe sa piarda teren incet, dar sigur.

Numarul firmelor cu activitate in comertul cu alimente, bauturi, chioscuri si standuri, care au sedii secundare (adica mai multe puncte de lucru – in genul retelelor Carrefour Express sau Mega Image), a crescut spectaculos in ultimii ani, de la 33.287 de firme in 2011, la 36.181 in 2013 si 37.587 in 2014, ultimul an pentru care exista statistici finale.

Iar numarul firmelor cu un singur sediu (buticurile de cartier) a scazut, in acelasi interval, de la 16.885 in 2011 la 15.197 in 2013, respectiv 15.112 in 2014. Cifra totala de afaceri a acestor firme a scazut, de asemenea, de la 2,85 miliarde lei in 2011 la 2,12 miliarde lei in 2014.

Potrivit analistilor de la KeysFin, datele financiare vin sa demonstreze ca retailul modern acapareaza tot mai puternic Romania.

"Retelele moderne de retail, in genul Carrefour Express sau Mega Image, incep sa faca tot mai puternic diferenta mai ales in mediul urban, acolo unde reusesc sa reprezinte o concurenta acerba pentru buticuri", spun expertii KeysFin.

Expansiunea retailului modern are legatura, in principal, cu existenta unui lant de aprovizionare optimizat (marfuri diversificate, produse proaspete etc.) si dezvoltarea unor politici de marketing atractive.

"Romanii au descoperit farmecul promotiilor, vanzarilor cu discount, campaniilor de fidelizare, astfel ca au inteles avantajele acestui tip de comert si au inceput sa-l prefere celui traditional. Insa batalia nu este pe deplin castigata, pentru ca obiceiurile de consum sunt adanc impamantenite si continua sa reprezinte un atuu pe care micii comercianti de cartier reusesc sa-l exploateze cu succes", au explicat analistii.

Potrivit unui studiu realizat de GfK Romania, prezentat zilele trecute, retailul modern a atins o cota de piata record, de 60%, in primul trimestru al anului 2016.

Hipermarketurile inregistreaza cea mai mare rata de crestere dintre toate canalele. Acestea castiga mai bine de un punct procentual, pana la 29% cota de piata datorita cresterii valorii cosului de cumparaturi.

In afara de cosuri mai mari de cumparaturi pentru fiecare vizita, supermarket-urile sunt vizitate de mai multe gospodarii si ajung la 17% cota de piata. Discounterii arata o traiectorie diferita de crestere, reusind sa creasca si frecventa de cumparare.

MANCAM MULT SI PROST

Potrivit Institututului National de Statistica, mai mult de 40% din veniturile romanilor se duc in prezent pe mancare.

Mancam mult, dar, din pacate, si foarte prost. Dovada statisticile medicale care arata ca mancarea ieftina, preferata de majoritatea populatiei, reprezinta un real pericol pentru sanatate.

"Mancarea junk, de tipul produselor ieftine de patiserie, covrigilor etc., este in prim-plan, se promoveaza la orice colt de strada, iar statul asista tacit la acest fenomen pentru ca, pe moment, are de castigat. Pe termen lung, pierdem cu totii", afirma expertii KeysFin.

"Obiceiurile de consum sunt influentate, bineinteles, de situatia financiara precara in care se afla majoritatea populatiei", considera acestia.

Potrivit expertilor, statul ar trebui sa lanseze o campanie de constientizare a pericolului consumului de produse alimentare de acest tip asupra sanatatii populatiei.

Romania este pe locul trei in Europa in clasamentul supraponderalilor, potrivit datelor de la Institutul de Endocrinologie C.I. Parhon. Si tot pe locul 3 la nivel european suntem la capitolul deceselor cauzate de boli cardiovasculare, dupa Bulgaria si Ucraina.

Sursa: KeysFin