Mobilitatea in Europa ca stil de viata

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
Mobilitatea in Europa ca stil de viata Mobilitatea in Europa ca stil de viata
de Ion Dan Trestieni la 28 Apr. 2017
Urmareste-ne pe Google News
transport in comunmasinapoluarebucuresti

Recent s-a realizat un studiu asupra obiceiurilor si valorilor europenilor legate de mobilitatea in spatiul fizic. Pentru moment traim inca intr-o societate a prioritatii vehiculului personal.

Foarte recent au fost publicate rezultatele unui interesant studiu realizat de centrul de analiza francez Ipsos pentru grupul Boston Consulting Group. Studiul se refera la tipurile de comportamente ,valorile si obiceiurile europenilor legate de actul mobilitatii cotidiene in spatiul fizic. Au fost investigate 10.018 persoane, cu varsta minima de 15 ani, din 10 tari europene: Germania, Belgia, Spania, Franta, Grecia, Irlanda, Italia, Polonia, Portugalia si Slovacia. Ancheta s-a desfasurat intre 23.02.2017 si 28.03.2017.(France Soir, 26.04.2017).

Mobilitatea fizica la care s-a referit studiul, s-a focusat pe urmatoarele tipuri de trasee:

- locuinta - loc de munca (dus/intors);

- locuinta - scoala (dus/intors);
- locuinta - spatiu pentru sport (dus/intors);
- locuinta - spatiu comercial (dus/intors);

Alternativele de efectuare a mobilitatii sunt:

- utilizarea masinii proprii -se numeste “autosolism”;
- utilizarea transportului in comun;
- mersul pe jos;
- utilizarea bicicletei;
- utizarea bicicletei in liber serviciu (plata pe minut);
- utizarea scuterelor electrice in liber serviciu;
- transportul combinat (masina proprie, transport in comun, bicicleta, scuter, mersul pe jos).
- utilizarea masinilor in “covoiturage” (mai multi pasageri intra in contact, din timp, pe un traseu , cu un sofer , ca sa mearga cu el in masina si sa imparta cheltuielile- platforma BlaBlaCar, de exemplu, inlesneste acest gen de mobilitate);
- utilzarea masinilor in “autopartage” ( utilizarea masinilor in liber serviciu -se pun la dispozitia clientilor masini pe care ei le folosesc in comun in functie de programul fiecaruia. In grupurile informale (prieteni) se cumpara in comun o masina care este folosita pe rand).
- utilizarea taxiurilor clasice;
- utilizarea VTC - urilor – masini cu sofer, gen Uber.

De ce este importanta analiza mobilitatii fizice a populatiei?

- pentru tinerii de 15-25 ani, mobilitatea este una din cele doua nevoi fundamentale (alaturi de nevoia de fidelitate), care este conditionata genetic. Daca nu este satisfacuta eficient in aceasta perioada de timp tinerii pot deveni anomici – nu-si pot planifica viata in functie de valori, nu pot sa gaseasca repere care sa le ghideze comportamentele, nu se adapteaza si nu se integreaza in mediul lor.
- o mobilitate eficienta inseamna economie de timp in favoarea odihnei, divertismentului sau dezvoltarii personalitatii;
- o mobilitate eficienta inseamna imbunatatirea sanatatii si cresterea sperantei de viata – reducerea poluarii, miscare fizica .

Pentru a putea evalua rezultatele studiului si, comparativ, situatia din Romania, am sa expun mai intai un fel de grila de evaluare, reflectata de o situatie ideala de mobilitate.Preiau aceste idei din materialul lui Mounia Van de Casteele - “Les alternatives a l’autosolism”, La Tribune, 4.02.2017. Desigur, aceasta este doar facultativa, putandu-se adapta la situatiile particulare ale fiecarei tari/oras/sat .

Grila de evaluare

- Existenta unei legislatii nationale favorabile mobilitatii eficiente. De la 1.01.2018 in Franta intra in vigoare Legea tranzitiei energetice. Angajatorii vor trebui sa refaca orarele de lucru ale angajatilor pentru a se decongestiona circulatia prin transportul in comun. Se vor favoriza optiunile de a locui in apropierea locului de munca. Se vor favoriza, inclusiv pecuniar, angajatii care vor veni la serviciu cu bicicleta. Se va subventiona cumpararea de biciclete electrice.

- Parkingul partajat. Platforma “Parking facile” din Bordeau, lansata in 2014, propune un serviciu de locatie de locuri de parking private non-utilizate, in 8 orase din Franta. Se propun in fiecare zi peste 1000 de locuri de parcare pentru abonatii la platforma.

- Transport fluvial . Compania pariziana Batobus ofera un abonament de 40 de euro/an pentru navigare pe Sena, la concurenta cu Navigo, care ofera un abonament la 60 de euro. Batobus poseda 8 nave care opresc in 9 statii de pe malurile Senei. Din 2018 vor apare pe Sena si “Seabubbles”, un fel de bule electrice care merg la suprafata apei, foarte ecologice

- Biciclete in liber serviciu. Exista Velib, la Paris, Velo’v , la Lyon si VAE (biciclete asistate electric). Cei care utilizeaza aceste servicii elimina cu 130 kg- 550 kg mai putin CO2 pe an, de utilizator. La Paris primaria cumpara bicicletele electrice  cu 400 euro.

- Scutere in liber serviciu . Acest serviciu este activ la Paris din 21 iunie 2016. Compania City Scoot ofera 150 scutere electrice prin care acopera 1/3 din Paris. Inchirierea costa 28 centime /minut si tarifele sunt degresive. Nu exista borne de distributie, ca la biciclete.

- Utilizarea masinilor in “covoiturage”: marea majoritate a solicitantilor acestui serviciu sunt vechi “autosolisti” si nu utilizatori de transport in comun. Cea mai buna platforma pentru trasee lungi este BlaBlaCar. Nu exista inca platforme convenabile pentru trasee medii si lungi.

- VTC-masini de transport cu sofer: ele pot contribui la diminuarea parcurilor de masini in mediul urban. De exemplu, la Paris s-ar putea diminua numarul lor cu 30.000 vehicule. 70% din utilizatorii VTC locuiesc in regiunea pariziana. 50% din clienti folosesc VTC pentru deplasari private, 46% in scop profesional si 4% in ambele scopuri

- “Teletravail” (munca de acasa si din alt loc decat biroul) si orarele decalate. Potrivit companiei Randstad, specializata in servicii de Resurse Umane, 64% din salariati ar fi favorabili muncii de acasa sau din alt loc decat biroul formal. Insa numai 16% dintre ei declara ca intreprinderea le-ar fi propus asa ceva. Angajatorii nu sunt favorabili acestui tip de munca:1) pierd controlul asupra activitatii curente;2) exista constrangeri de ordin tehnologic;3) exista constrangeri de ordin juridic (amplitudinea orarelor, dreptul la deconectare, instrumente numerice).Conform unui studiu al companiei “Forum Vies Mobiles” deplasarile angajatilor si consecintele lor pentru viata lor personala nu sunt o prioritate pentru angajatori.

- ”Covoiturage” si transportul in comun -o solutie hibrida: pentru acest obiectiv s-a creat platforma Karos, intre patronii de “covoiturage” si sindicatul transporturilor din Ile-de-France (Stif).De curand au intrat in joc si cei de la transportul fluvial-Navigo - cu doua trasee pe zi. In acest moment 25% din traseele din regiunea Ile-de-France sunt multimodale. Din 45.000 persoane inscrise in program, 15.000 sunt foarte active.

- ”Autopartage”-astazi, in Franta, 19.000.000 persoane merg zilnic la serviciu cu masina, dintre care 75% sunt “autosolisti”.Nu se poate spune ca “autopartage” este inca vazuta ca o solutie viabila de transport.

Acum pot sa decriptez si rezultatele studiului Ipsos-Boston Consulting Group

Rezultatele studiului Ipsos-Boston Consulting Group

In medie se sta in starea de “transport”, in Europa, 9 h35min /saptamana. Pe tari situatia este urmatoarea:

- Grecia: 13h 02min
- Italia:10h 40min;
- Slovacia: 10h 08min;
- Polonia : 9h 53min;
- Irlanda: 9h 48min;
- Spania: 9h 35min;
- Germania: 9h 23min;
- Portugalia: 8h 11min;
- Belgia: 7h 58min;
- Franta: 7h 12min;

Pe ansamblu, acest lucru arata ca in Franta, de exemplu, retelele de transport sunt mai bine intretinute si mai numeroase decat in Grecia sau Italia. De asemenea, francezii locuiesc mai aproape de locurile de munca (Claude Soula, “Transports:Les Francais passent moins de temps que leurs voisins Europeenes”, L’OBS, 26.04.2017)

Ca tip de utilizare a mijloacelor de transport lucrurile se prezinta astfel:
- 3h 58min-vehicule individuale cu motor: 3h14min masini;24min “covoiturage”;4min “autopartage”
- 3h 57min-mijloace nepoluante: picior, bicileta, vehicule electrice
- 1h 40min-transport in comun

Alte concluzii interesante:

- masina mica este cel mai mult folosita in mediul rural si la periferiile urbane: 67%-70% din soferi. In mediul urban este folosita 50% din posesorii de masini. Masina mica este folosita pentru mersul la serviciu (61%), transportul copiilor la scoala si la sport (56%) si cumparaturi mari(73%). (Eric Beziat, “Mobilite: les Europeens aiment leur voiture”, Le Monde, 26.04.2017

- in medie, pentru 1/3 din europeni transportul in comun este greu accesibil. In Franta, Germania, Italia si Irlanda talia nemultumitilor se apropie de 50%

- in medie, 67% din europeni sunt multumiti de starea generala a retelelor rutiere. Procentele sunt mai mari in Germania (81%), Franta (74%), Portugalia (73%). Cei mai nesatisfacuti sunt grecii (50%) si italienii (53%).

- in medie, 58% din europeni sunt nemultumiti de fluiditatea transportului la orele de varf;

- o majoritate de europeni se plang de slaba calitate a transportului intermodal (combinatia masina personala,metrou, autobuz, bicicleta, etc).

- in cazul in care s-ar face investitiile necesare in transport europenii ar fi dispusi sa-si schimbe comportamentele: 72% ar utiliza transportul in comun; 66% ar utiliza mai putin des masina personala; 44% ar folosi mai des “covoiturage” si “autopartage”. In legatura cu  acest aspect, personal sunt oarecum sceptic. In 2010, 75% din cetatenii UE au declarat ca sunt gata sa cumpere produse ecologice si sa aiba comportamente ecologiste legate de transport. Numai 17% dintre ei si-au tinut cuvantul (poluarebucuresti.blogspot.ro)

- exista un “nucleu dur” de europeni care spun ca ar utiliza cu predilectie masina personala chiar daca s-ar investi mult in transporturi: 40% in Franta, 45% in Belgia si 50% in Germania. Numai 11% ar renunta complet la masina personala comparativ cu 74% care n-ar renunta in nici o circumstanta.

- o concluzie interesanta a europenilor a fost si faptul ca ar recurge mai mult la transportul in comun daca ar exista un titlu unic de transport si nu abonamente separate (81%) (Mounia Van de Casteele, “Francais et Europeenes veulent bien laisser la voiture au garage...si on leur donne les moyens”, La Tribune, 26.04.2017)

- de asemenea, majoritatea europenilor cred ca inovatiile in materie de transport (grila mea) vor avea consecinte pozitive peste 15 ani (autorul sus-citat).

Desi studiul nu a surprins si opinia romanilor, este interesant sa fac exercitiul de reconstituire a cercetarii si pentru noi.
Problema transportului si a obiceiurilor de mobilitate este esentiala in Romania.

- De exemplu, la o populatie activa de 8.834.000 de cetateni avem 1.500.000 de navetisti zilnic (18% din populatia activa). Navetismul a dus, intre altele si la cel mai mare procent de abandon scolar din Europa. Elevii din mediul rural nu pot plati abonamentele de naveta. De asemenea, sunt foarte curios ce ar fi raspuns romanii in legatura cu calitatea arterelor rutiere. Mai ales ca al noi se plateste un pret dintre cele mai ridicate din Europa la kilometrul de drum construit.

- Bucuresti este considerat cel mai poluat oras din Europa – am reusit sa depasim Sofia, dupa ani de zile de incercari eroice. 70% din populare se datoreaza masinilor care circula prin oras -  2.000.000 vehicule cu motor/zi comparativ cu 100.000 in 1989.

- De asemenea, in Bucuresti sunt de 20 ori mai putine spatii verzi decat ar fi necesar. Cu toate acestea, in iunie 2016 doamna Firea si-a inceput mandatul de primarita cu taierea a 370 de copaci vigurosi.

- In Paris, poluarea a devenit a treia cauza de mortalitate. Cum o fi in Bucuresti? Sunt convins ca nimeni nu va incerca sa calculeze acest lucru.

- In legatura cu poluarea, Bucuresti este si singurul oras european care nu are statie de epurare a apei.

- Politica noastra in domeniul transporturilor? S-a diminuat la jumatate bugetul Administratiei Fondului pentru Mediu care finanta, intre altele, pistele de bicilete si programul “rabla” care permitea cumpararea de masini mai putin poluante. La randul ei Primaria orasului Bucuresti a declarat ca nu mai poate sustine constructia de piste de bicilete in 2017.

In final, imi pun doua intrebari: De ce oare romanii au una din cele mai mici sperante de viata din Europa? De ce guvernantii ii urasc pe cei guvernati?

Ultimele NOUTATI

Marea teapa cu masini electrice: la teste s-a aflat ca autonomia reala e  si cu o treime mai mica decat cea promisa de producatori
Noutati auto 2022 - stiri din domeniul auto

Marea teapa cu masini electrice: la teste s-a aflat ca autonomia reala e si cu o treime mai mica decat cea promisa de producatori

today19 Mar. 2024
In Romania muncesc in jur de 5 milioane de oameni, peste 1,2 milioane sunt bugetari
Economie

In Romania muncesc in jur de 5 milioane de oameni, peste 1,2 milioane sunt bugetari

today19 Mar. 2024
Diferite tipuri de notebook-uri si avantajele acestora
Stiri IT 2022, Tenhologie si Gadgeturi, Telefoane Mobile

Diferite tipuri de notebook-uri si avantajele acestora

today18 Mar. 2024
Eficienta fertilizarii in vitro (FIV) pentru cuplurile infertile
Sanatate

Eficienta fertilizarii in vitro (FIV) pentru cuplurile infertile

today18 Mar. 2024
Instalarea de camere de supraveghere in firma, decizia unui adevarat manager
Stiri IT 2022, Tenhologie si Gadgeturi, Telefoane Mobile

Instalarea de camere de supraveghere in firma, decizia unui adevarat manager

today18 Mar. 2024
Care sunt cele mai des intalnite complicatii ale diabetului?
Sanatate

Care sunt cele mai des intalnite complicatii ale diabetului?

today18 Mar. 2024
Imprumuturi fulger: ghidul dvs. pentru aprobarea instantanee a imprumutului
Banii tai - sectiune de educatie financiara

Imprumuturi fulger: ghidul dvs. pentru aprobarea instantanee a imprumutului

today18 Mar. 2024
Cele mai ieftine chirii din Romania: secretele apartamentelor care se inchiriaza pe bani putini, cum le gasesti
Imobiliare

Cele mai ieftine chirii din Romania: secretele apartamentelor care se inchiriaza pe bani putini, cum le gasesti

today18 Mar. 2024
Legea nr. 296 2023 - Modificari MAJORE asupra mediului de afaceri din Romania

Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit. Zilnic in Inboxul tau.

Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special:

"Legea nr. 296 2023 - Modificari MAJORE asupra mediului de afaceri din Romania"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Partenerii nostri

Te-ar putea interesa si

Diferite tipuri de notebook-uri si avantajele acestora
Stiri IT 2022, Tenhologie si Gadgeturi,...

Diferite tipuri de notebook-uri si avantajele acestora

today18 Mar. 2024
Eficienta fertilizarii in vitro (FIV) pentru cuplurile infertile
Sanatate

Eficienta fertilizarii in vitro (FIV) pentru cuplurile infertile

today18 Mar. 2024
Instalarea de camere de supraveghere in firma, decizia unui adevarat manager
Stiri IT 2022, Tenhologie si Gadgeturi,...

Instalarea de camere de supraveghere in firma, decizia unui adevarat manager

today18 Mar. 2024
Care sunt cele mai des intalnite complicatii ale diabetului?
Sanatate

Care sunt cele mai des intalnite complicatii ale diabetului?

today18 Mar. 2024

Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.

Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special:

"Legea nr. 296 2023 - Modificari MAJORE asupra mediului de afaceri din Romania"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016
x