Ce se afla in spatele situatiei din Ucraina
ucrainaalegericontrolpresedintekievmoscova
Miile de protestatari ucrainieni, care picheteaza sediul Parlamentului (Rada ucraineana), nu au motive de bucurie. Motiunea de cenzura, initiata de trei grupuri ale opozitiei, a cazut. Guvernul fidel presedintelui Viktor Ianukovici ramane in functie.
In ciuda numeroaselor apeluri si a avansarii unor solutii pentru rezolvarea problemelor care framanta societatea ucraineana, comentatorii estimeaza ca nu exista poarta de iesire din actuala criza politica ce a cuprins tara.
Cea mai elocventa dovada ca presedintelui Ucrainei putin ii pasa de ce se intampla in tara este gestul sau de a parasi Ucraina pentru a vizita China, unde va sta departe de vacarmul de la Kiev, timp de trei zile. A ramas sa dea explicatii despre violentele fortelor de ordine de sambata trecuta premierul Mykola Azarov, care si-a cerut scuze pentru brutalitatea politiei, dar nu a pronuntat niciodata cuvantul “demisie”.
Totusi, socul represiunii a destabilizat un pic majoritatea pro-Ianukovici si anti-Europa, dar nu a reusit sa schimbe raportul de forte din Parlament. Comentatorii politici remarca strategia presedintelui Ianukovici, care a ales calea confruntarii in locul demisiei guvernului sau incompetent. Evident, aceasta cale violenta aduce aminte de Revolutia Portocalie. In 2004 anuntul victoriei lui Ianukovici in turul al doilea al prezidentialelor a iscat ample actiuni de strada, manifestantii acuzandu-l pe castigator de frauda. Amploarea demonstratiilor a produs anularea turului de scrutin si reprogramarea lui, ceea ce l-a condus spre fotoliul prezidential pe Victor Iuscenko, candidatul pro-european al opozitiei. Sase ani mai tarziu, incapabil sa puna in aplicare reformele economice si sociale promise, Iuscenko i-a lasat din nou locul lui Ianukovici.
Fata de acum noua ani, manifestantii din strada, mai putin numerosi in acest decembrie inghetat, sunt divizati in privinta alegerii viitorului Ucrainei. Unii, cei mai multi de altfel, doresc stabilitatea promisa de la rasarit de catre Rusia, altii, cei mai putini, au credinta ca numai integrarea Ucrainei in mecanismele Uniunii Europene reprezinta singura optiune viabila pentru viitor. Scepticii folosesc umorul amar afirmand ca nu este nicio diferenta intre a vinde Ucraina Rusiei si a o oferi pe tava Uniunii Europene. Insa nu subiectul integrarii economice a tarii intr-un sistem sau altul este marea problema a Ucrainei, ci faptul ca in varianta rusa coruptia de la Kiev se poate pastra intacta, in timp ce in varianta europeana aceasta coruptie trebuie sa dispara. Iar presedintele Ianukovici, ce controleaza un grup de interese care a capusat economia tarii, nu doreste sa piarda avantajele materiale pe care i le ofera acest control.
Rusia putea promite orice suma de bani pentru repornirea economiei ucrainene, acum blocata, daca nu oferea si garantia ca presedintele isi va pastra avantajele care rezulta din controlul acesteia. Vazand ca tema refuzului intergrarii in mecanismul UE nu este suficienta pentru a urni populatia intrata intr-un fel de letargie, liderii opozitiei ucrainene si-au inmultit revendicarile. Ei nu mai vor doar reluarea negocierilor cu UE, vor demisia guvernului, demisia presedintelui, eliberarea fostului prim-ministru Iulia Timosenko si eradicarea coruptiei.
Prezidentialele din 2015 se apropie si opozitia stie ca fara un control international, Ianukovici va incerca sa fraudeze alegerile. A mai facut-o o data, a fost prins si a cedat. Miza din 2015 este insa mult prea mare, iar actualul presedinte are nevoie de spijin pentru a ramane la putere. Sprijin pe care nu l-a obtinut de la UE, dar care i-a fost garantat de catre Moscova. De unde si alegerea de a nu semna tratatul de asociere la Uniunea Europeana.