De la 'Smart City' la 'Stupid City'. Unde se plaseaza Bucurestiul?

De la 'Smart City' la 'Stupid City'. Unde se plaseaza Bucurestiul? bucurestipoluaretrafic rutier

Gabriela Firea este primul primar din Bucuresti care pune, meritoriu, problema descurajarii traficului rutier. In acest moment orasul Bucuresti este considerat cel mai poluat habitat uman din Uniunea Europeana. Am reusit, dupa lupte seculare care au durat vreo 20 de ani - vorba lui Conu' Iancu - sa intrecem Sofia la acest capitol. Parisul, mai putin poluat decat Bucuresti, plaseaza mortalitatea din cauza poluarii pe locul al treilea in clasamentul morbiditatii. Cum om stam noi? Guvernantii, pana astazi, ne-au indemnat sa nu ne gandim. Si stresul este o cauza de mortalitate.
Stiu totusi ca limita admisibila de poluare in Uniunea Europeana este de 25 micrograme particule nocive/metru cub. Stiu ca in Bucuresti atingeam 65 micrograme/metru cub in 2005 si ca de atunci nu se mai prea numara. Mai stiu ca Uniunea Europeana a introdus procedura de “infringement” in septembrie 2014 din cauza poluarii din Bucuresti. Si mai stiu ca 70% din poluare este cauzata de traficul de masini.

Am spus ca “pana astazi” am tot fost indemnati sa nu ne gandim la poluare pentru ca doamna Primar Firea Gabriela a spart bine gheata ignorantei. Acest lucru l-am aflat din HotNews, spus de Catiusa Ivanov pe 24.05.2017.

Pentru prima oara un primar de Bucuresti indrazneste sa se ia la tranta cu soferii - zmei. Si o face bine!
Iata ce spune doamna Firea:

"Nu se pune in niciun caz problema sa renuntam la culoarele unice. Planul de Mobilitate Urbana Durabila, un document strategic de planificare a transportului in regiunea Bucuresti-Ilfov, realizat sub coordonarea BERD, precizeaza  clar ca una dintre masurile care duc la cresterea mobilitatii este realizarea acestor benzi destinate transportului public. Vom actiona sa facem aceasta masura cat mai eficienta, astfel incat efectele benefice sa fie mai mari decat neajunsurile, aplicand in aceasta perioada un set de masuri complementare care sa ajute la decongestionarea traficului.

Din orice perspectiva am privi insa problema traficului, realitatea este una singura: avem inmatriculate in Bucuresti, la final de aprilie, 1,274 milioane de autovehicule, plus alte 155.000 inmatriculate in Ilfov. Fata de finalul anului trecut se inregistreaza, in doar 4 luni, o crestere a parcului auto din zona metropolitana Bucuresti de peste 30.000 de unitati. La acestea se adauga autovehiculele, deloc putine, care tranziteaza zilnic Bucurestiul, precum si cele inmatriculate in alte judete sau alte tari ale caror proprietari locuiesc, de fapt, aici.

Prin urmare, fara masuri de descurajare a traficului rutier, vom avea in foarte scurt timp un oras complet blocat. Pentru inceput avem in vedere doar masuri care sa stimuleze conformarea voluntara, de genul incurajarii transportului in comun sau a celui ecologic, dar in perspectiva nu excludem si alt gen de masuri".

In continuare aflu din acest material si informatii despre cateva solutii practice:

“Principalele proiecte ale Municipiului Bucuresti care vizeaza fluidizarea traficului rutier in zona Bucuresti-Ilfov sunt  incluse in Planul de Mobilitate Urbana Durabila 2016-2030  si vizeaza:

- introducerea de benzi de circulatie cu prioritate pentru transportul public pe o distanta de 25 km;

- achizitia a 100 troleibuze, 100 de tramvaie si 400 de autobuze, pentru inceput. Proiectul mai presupune si modernizarea infrastructurii de tramvai si extinderea acesteia cu 41 km de cale dubla, precum si reabilitarea a aproximativ 1800 de statii,

- constructia de parcari  de tip Park & Ride la punctele cheie de intrare in oras,

- constructia de parcari subterane,

- amenajare si largire Prelungirea Ghencea,

- largire str. Jandarmeriei,

- reconfigurarea intregii zone de birouri Pipera - str. Fabrica de Glucoza, str. D. Pompeiu, str. Petricani, str. Andronache, sos. Colentina,

- amenajarea infrastructurii utilitare pentru biciclete (piste si locuri de parcare), precum si extinderea sistemului de inchiriere biciclete (bike-sharing),

- crearea de noi zone cu prioritate pentru pietoni si biciclisti in centrul orasului, concomitent cu modernizarea spatiul urban public si imbunatatirea conditiilor de accesibilitate pentru persoane cu mobilitate redusa,

-  regandirea si extinderea sistemului de management al traficului.”

Este un inceput. Un bun inceput!

Deocamdata orasul Bucuresti poate fi incadrat la capitolul “Stupid City”.

Cum se comporta, prin comparatie, “Smart City”-urile in Europa?

Am aflat acest lucru dintr-un material recent publicat in Huffington Post - “Comment les villes europeennes deviennent intelligentes”, Robert Bright, 16.05.2017.

Ce inseamna un oras inteligent? “Este un loc care integreaza retelele urbane-umane si tehnologice-pentru a optimiza avantajele, eficacitatea si confortul vietii oamenilor care traiesc si muncesc aici...Aceste orase se ambitioneaza sa fie autosuficiente minimalizand impactul lor asupra mediului. Gratie inovatiilor ele faciliteaza impartirea inteligenta a energiei si resurselor...Tehnologiile de informatie si comunicare (TIC) si internetul de obiecte (IdO) emancipeaza cetatenii si le permite sa amelioreze lucrurile in viata lor cotidiana, luand propriile decizii”

Iata cateva exemple notabile

Copenhaga

Acest oras este numit “cel mai inteligent din lume” pentru ca are cea mai mica amprenta de carbon pe locuitor (tone de CO2 emise prin ardere de combustibili fosili).
In tot orasul sunt montati senzori, inclusiv in pubele. Se doreste reducerea amprentei carbon , in continuare, prin : 1) mai buna gestionare a deseurilor si 2) stabilirea unor traiectorii de circulatie mai scurte. De aceste obiective se ocupa echipa Copenhagen Connecting.

Exista si echipa Copenhagen SolutionsLab , un incubator de initiative care vizeaza diminuarea poluarii atmosferice. Un exemplu de aplicatie al acestei echipe este stationarea inteligenta : automobilistii dispun de o aplicatie care le permite sa gaseasca rapid un loc de parcare in loc sa se invarta ore intregi prin oras. Se diminueaza astfel noxele emise de autovehicole.

Amsterdam

Exista organismul Traffic Link care combina date de circulatie provenind din surse publice si private pentru a furniza informatii in timp real despre trafic si pentru a sugera itinerarii mai rapide si mai putin poluante.

Barcelona

Datorita celor 500 de kilometri de fibre optice barcelonezii au putut monta senzori si au putut supraveghea astfel poluarea atmosferica si fonica precum si aglomeratiile de oameni si masini.

Aceste exemple demonstreaza faptul ca doamna Firea ar trebui sa conceapa impreuna cu specialistii niste structuri care sa introduca transportul din capitala pe fluxuri inteligente, nepoluante si cu trafic rationalizat. Cu toata inversunarea soferior care vor trebui sa-si schimbe complet mentalitatea.