Din 2017 s-ar putea naviga pe Canalul Dunare-Bucuresti
ministerul transporturilorcanalul dunare-bucurestiproiectinvestitiifonduri europene
Ministerul Transporturilor vrea sa reinceapa anul viitor lucrarile la Canalul Dunare-Bucuresti, un proiect ce ar costa 1,8 miliarde euro.
In 2017 s-ar putea naviga pe canal
Potrivit directorului Administratiei Nationale a Canalelor Navigabile, Daniel Georgescu, autoritatile intentioneaza sa acceseze fonduri europene pentru reinceperea constructiei canalului, nefinalizata in perioada comunista.
Daca nu se vor obtine fonduri pe aceasta cale, se va apela la investitori straini. Reprezentantii Ministerului Transporturilor sustin ca proiectul va genera 500 de locuri de munca si va inlesni considerabil traficul pe ruta Constanta-Bucuresti.
Daca vor exista fonduri si lucrarile vor incepe anul viitor, in anul 2017 vor putea circula primele barje pe Canalul Constanta-Bucuresti.
Proiectul a fost introdus, de altfel, in strategia europeana a Dunarii.
Canalul, proiect al lui Ceausescu, inceput in 1984
Constructia canalului Dunare-Bucuresti a demarat in anul 1984, la ordinele fostului dictator, Nicolae Ceausescu. In preajma Revolutiei din decembrie 1989, lucrarea era finalizata in proportie de aproximativ 70%. Dupa aceea insa, lucrarile au fost sistate din lipsa de fonduri.
Viitoarea artera navigabila masoara 73 de kilometri lungime, 80 de metri latime si o adancime medie de aproximativ cinci metri. Portul Capitalei urma sa fie la Darasti, in zona de sud, si era aproape gata in 1989. In acest moment insa, constructia arata ca o ruina.
Mai mult, o parte din terenul pe care ar fi trebuit sa treaca acest canal a fost privatizata de primarul din Oltenita.
Fiecare ministru al Transporturilor a anuntat in perioada mandatului sau ca intentioneaza sa finalizeze lucrarile la acest proiect.
Daca in 2008, Ludovic Orban estima un cost al lucrarilor de aproape o jumatate de miliard de euro, respectiv 450 de milioane de euro, in anul 2010, Anca Boagiu aprecia costuri de sase ori mai mari, in conditiile in care canalul ar fi fost prelungit cu 31 de kilometri.
"Uniunea Europeana a acceptat propunerea Romaniei de a finanta cu fonduri constructia Canalului Dunare-Bucuresti, dar si alte proiecte pe care le vom inainta in perioada imediat urmatoare. Exista un angajament ferm al forurilor comunitare de a oferi Romaniei asistenta tehnica in vederea pregatirii unei liste de proiecte pentru a creste absorbtia fondurilor in perspectiva financiara 2014-2020, "a declarat ministrul Alexandru Nazare, in luna martie a.c.
Primarul Oprescu versus Ministrul Transporturilor
Proiectul Canalului este unul urmarit si de autoritatile locale de la București. Sorin Oprescu a afirmat ca ar dori sa preia aceasta lucrare la municipalitate, in conditiile dezvoltarii unei zone metropolitane a Capitalei.
Chiar si fostul premier Emil Boc a prezentat proiectul canalului presedintelui Chinei, in contextul vizitei sale de la Beijing, in august 2011. Hu Jintao s-a aratat interesat de proiect, dar negocierile au stagnat din cauza instabilitatii politice din Romania.
Fostul ministru al Turismului, Elena Udrea dorea si ea sa ia acest proiect la Ministerul Dezvoltarii, pe care sa il deruleze apoi in parteneriat cu Ministerul Transporturilor.
Cu toate acestea, fostul presedinte Ion Iliescu, declara anul trecut ca reluarea lucrarilor la canalul Dunare-București este o prostie, dat fiind faptul ca proiectul nu se justifica economic.
Motivul: traficul fluvial pe Dunare s-a redus pana aproape de disparitie, iar porturile romanesti practic nu mai exista.
In opinia acestuia, proiectul canalului nu se justifica intrucat intre Bucuresti si Giurgiu, Oltenita sau Calarasi traficul fluvial va fi situat la valori foarte scazute, aceste localitati fiind legate cu Bucurestiul pe cai ferate si artere rutiere.