Dupa Elvetia, un referendum privind imigratia in Norvegia?
imigratiereferendumnorvegiaelvetia
Ministrul norvegian al Justitiei, Anders Anundsen, a declarat miercuri ca organizarea unui referendum pe tema limitarii imigratiei in Norvegia, dupa modelul elvetian, este exclusa, respingand astfel ideea propusa de un coleg din cadrul dreptei populiste.
Partidul progresului (Fremskrittspartiet - FrP), formatiune populista care face parte din coalitia guvernamentala a cerut organizarea unui referendum pe tema imigratiei, in urma votului din Elvetia.
"Ideea unui referendum este interesanta, iar Norvegia ar trebui si ea sa organizeze un referendum pe tema imigratiei. Sunt sigur ca exista o majoritate pentru o restrangere" a politicii in acest domeniu, a declarat marti Mazyar Keshvari, purtator de cuvant al Partidului Progresului.
Un amanunt interesant este ca Mazyar Keshvari insusi este imigrant. El s-a nascut in Teheran, Iran, iar parintii sai au emigrat in urma cu 35 de ani.
"Partidul Progresului a apreciat de-a lungul anilor ca cetatenii nostri ar trebui sa dispuna de mai multa influenta in stat", a declarat ministrul Justitiei, Anders Anundsen. "Totusi, in cadrul Guvernului, Partidului Progresului trebuie sa tina cont de acordul de cooperare (cu alte formatiuni de dreapta si de centru-dreapta ) si sa nu planifice un referendum asupra acestui subiect", a adaugat el.
Nefiind membra a Uniunii Europene, Norvegia este legata de blocul european prin apartenenta sa la Spatiul Economic European si Spatiul Schengen, doua mecanisme prin care este permisa circulatia libera a cetatenilor.
In Norvegia sunt circa 710.000 de imigranti. Cele mai mari comunitati provin din Polonia, Suedia, Pakistan, Somalia si Lituania. Populatia Norvegiei este de 5,1 milioane de locuitori.
Organizarea unui referendum pe tema imigratiei in aceasta bogata tara scandinava, in care referendumurile sunt mult mai rare decat in Elvetia, ar necesita totusi sustinere si din partea altor partide.
Duminica, elvetienii au votat in proportie de 50,3 la suta pentru restabilirea cotelor si contingentelor pentru straini, pentru locuitorii de la frontiere si solicitantii de azil in functie de necesitatile si posibilitatile tarii, punand sub semnul intrebarii viitoarele relatii cu UE.