Institutul National de Statistica se politizeaza stiintific
calitatea vietiiinstitutul national de statisticastarea de sanatatecontrolul corpuluiromaniaue
Studiul "Conditiile de viata ale populatiei din Romania-2016", realizat de INS, evita sa abordeze problemele reale ale vietii romanilor
Recent a iesit de sub tipar lucrarea “Conditiile de viata ale populatiei din Romania”, publicata de Institutul National de Statistica la editura proprie.
Lucrarea proceseaza rezulatele unei anchete facuta pe baza de chestionar cu operatoti de ancheta. Datele au fost recoltate in mai 2016 prin intervievarea a peste 100.000 capi de familie - un esanation reprezentativ pentru gospodariile din Romania.
Rezultate semnificative ale studiului INS
Structura gospodariilor romanesti in functie de statutul ocuaptional al capului gospodariei
- cap de familie pensionar : 43,6 % din gospodarii;
- salariati : 38,2 %;
- agricultori : 9,8 %
- independenti in activitati neagricole, inclusiv patroni : 3,6 %;
- someri : 1,4 %
Gospodariile si copiii
- gospodarii cu copii dependenti : 31,2 %;
- gospodarii fara copii dependenti : peste 62 %.
Cheltuielile curente in gospodariile romanesti
- in peste 1/3 din gospodariile romanesti nu se achita la timp sumele datorate cheltuielilor curente ( electricitate, radio, intretinerea, telefonul) din cauza problemelor financiare ;
- in 55,4 % din gospodariile cu capi de familie someri nu se platesc la timp aceste sume;
- intimpina o dificultate mare si foarte mare in plata sumelor pentru cheltuieli curente 85,6% din gospodarii. Cele mai multe au capi de familie someri si agricultori.
- numai 1 gospodarie din 7 nu are dificultati in plata acestor sume.
Grupurile vulnerabile in plata sumelor datorate cheltuielilor curente
- cele mai vulnerabile sunt gospodariile cu capi de familie femei, cu peste 3 copii in intretinere, cu capi de familie seniori (peste 65 ani) , someri si agricultori.
Veniturile nete care ar asigura posibilitatea achitarii cheltuielilor curente
- peste 3000 lei/luna – afirma 25 % din gospodarii;
- peste 2000 lei /luna – 50 % din gospodarii;
- intre 1001-2000 lei /luna – 33% din gospodarii
Calitatea locuirii
- 98,2 % din locuinte sunt in proprietate sau cu titlu gratuit ;
- 58,8 % din locuinte sunt individuale , separate : 24,5 % in urban si 75,5 % in rural;
- in mediul rural 58,8 % din locuinte nu au baie/dus in casa ( fata de 7,4 % in urban);
- in mediul rural 62,4 % din gospodarii nu au WC in casa ( fata de 7,4 % in urban)
Starea de sanatate a populatiei din gospodariile romanesti
Starea de sanatate s-a evaluat prin “auto-aprecierea” populatiei a propriei stari de sanatate . In acest context 70,5% din populatia peste 16 ani a declarat ca are o stare buna sau foarte bune de sanatate . 22,2% au declarat ca au o stare de sanatate oarecum buna. 7,3% au declarat ca au o stare de sanatate proasta su foarte proasta.
Comparatii internationale
Singurul rezultat semnificativ referitor la comparatiile internationale este faptul ca Romania se plaseaza pe ultimul loc in UE in ceea ce priveste posesiunea de bunuri de folosinta indelungata in gospodarie : masina de spalat rufe, telefon mobil, telefon fix, computer, autoturism . In ceea ce priveste ultimele doua bunuri numai 52,5% din gospodarii poseda un computer si numai 36,8 % poseda un autoturism.
Comentarii
Am spus in mod regulat in articolele mele ca prin controlul corpului celor guvernati, guvernantii imprima calitatea vietii acestora : este vorba despre impozite, asistenta sociala, sistemul medical , sistemul educational, politica de locuire, politica ecologica, politica sportiva, politica turistica, etc, etc.
Am mai spus , de asemenea, ca speranta de viata a unei populatii este principalul indicator de calitate a vietii . La acest capitol suntem in continuare pe unul din ultimele locuri din UE.
Acest raport al INS evita – fara eleganta – sa discute despre starea de sanatate reala a populatiei. Iata de ce apeleaza la metoda perceptiei subiective a starii de sanatate. Si rezultatele sunt , dintr-o data , multumitoare pentru guvernanti – numai 7,3 % din populatie acuza o stare de sanatate proasta. Este un paradox evident discrepanta dintre aceasta constatare si speranta de viata a romanilor. Desi face comparatii internationale nu se face comparatie si la perceptia subiectiv a starii de sanatae – INS stie de ce. Nu se scoate un cuvant in tot raportul despre speranta de viata.Intr-un alt material -”Se nasc tot mai putini copii. ​In primele 7 luni s-au nascut 104.000, cu 7500 mai putini decat anul trecut.Cateva consecinte economice, de Dan Popa, HotNews.ro, 11.09.2017 – INS fuge mancand pamantul de indicatorul speranta de viata si vorbeste despre varsta medie . Ea a crescut de la 35 ani in 1992 la 41 ani in 2016. Vorbeste despre imbatranirea populatiei din cauza diminuarii numarului de nasteri dar nu spune ca speranta de viata a batranilor nostri este foarte redusa. Saracia lor si sistemul medical in colaps contribuie major la acest lucru. Suntem tara care in care se platesc cei mai putini bani pe medicamente din UE in conditiile sanatatii celei mai precare a populatiei, din UE.
De asemenea nu se fac compartii internationale cand este vorba despre bai, dusuri si WC-uri in mediul rural . N-ar da bine, probabil , sa aparem ca o tara bantu in Europa.
Dupa opinia mea INS a devenit o unealta politica a PSD-ALDE, cu tot statutul lui de centru de cercetare stiintifica . Pacat, a avut mari profesinisti. Ma refer in special la Vasile Ghetau, care nu apare printre autorii asa-zisului studiu.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
