Norul evaziunii fiscale a ajuns si in Singapore
autoritatisingaporeevaziunespalare de banievaziune fiscalaacord
O ceata galben-bruna se inalta din cartierul financiar al orasului Singapore. Din zgarie-norii care domina portul, de-abia se zaresc stivele nesfarsite de containere care tranziteaza terminalul. Norul de ceata se pare ca este consecinta fabricilor care produc ulei de palmier in tara vecina, Indonezia, dar localnicii il considera un semn al murdariei care a cuprins mediul de afaceri al orasului-stat din sud-estul Asiei.
Efectele crizei nu s-au resimtit in aceasta metropola cu peste 5 milioane de locuitori, considerata a fi o trambulina pentru afacerile care se desfasoara in Asia si un paradis fiscal pentru oamenii de afaceri din intreaga lume. Impozite mici, somaj aproape inexistent si o dezvoltare urbana incredibila. Acolo unde cu numai un deceniu in urma erau doar niste maidane care, pe ploaie, se umpleau de noroi, se inalta astazi zgarie-nori cu o arhitectura indrazneata. Pentru ca guvernul a adoptat un plan de primire a emigrantilor pana in 2030, pentru a preveni imbatrinirea populatiei locale, a aparut necesitatea de a castiga tot mai mult teritoriu din mare. Se construieste in continuare, dar se fac si afaceri. Ca sa va dati seama de puterea de cumparare de aici, in urma cu cativa ani, cand poluarea a luat amploare, singaporezii au luat cu asalt Internetul pentru a-si procura masti de protectie, provocand caderea serverului popularului site amazon.com.
Se spune ca atunci cand bancile de la Londra, New York sau Zurich au fost zguduite de criza financiara, multi dintre investitori si-au transferat averile in bancile din Singapore, care pana in 2008 detineau active de 30 de miliarde de euro, iar astazi aduna peste 44 de miliarde. Cresterea se datoreaza si vanatorii de evazionisti din Statele Unite si Europa care, se pare ca au ales sa-si mute fondurile in bancile mult mai sigure din Singapore. Desi bancherii locali neaga ca ar fi in cautare de astfel de fonduri, un raport al International Consortium of Investigative Journalists arata ca mai mult 130.000 de conturi offshore au fost deschise in Singapore in ultimii ani.
In urma numeroaselor acuze venite din partea presei, dar si a unor autoritati de supraveghere fiscala, guvernul si Autoritatea Monetara din Singapore (MAS) sunt hotarate de a aborda ceva mai agresiv situatia conturilor offshore pentru a imbunatati imaginea, deloc magulitoare, pe care a capatat-o orasul. In 2009, Singapore a aprobat planul Organizatiei pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OCED) privind schimbul de informatii pentru evitarea dublei impuneri. De la 1 iulie 2013, evaziunea fiscala internationala si frauda fiscala au fost decretate ca infractiuni de spalarea de bani, iar bancile din Singapore au primit ordinul de a verifica toti clientii in conformitate cu standardele internationale. Mai mult decat atat, Singapore este pe cale sa semneze un acord cu Statele Unite pentru a furniza toate datele conturilor inregistrate de catre cetatenii americani in bancile locale.
Autoritatile fiscale europene si americane sunt insa sceptice. In spatele zambetului si a amabilitatii afisate de autoritatile micului stat din sud-estul Asiei, a neobositei lupte a acestora de a pastra strazile, parcurile si metroul extrem de curate, nu pare sa existe atata harnicie si in implementarea unei legislatii cu adevarat eficiente privind spalarea de bani si evaziunea fiscala.