"Dintr-un anumit punct de vedere, un nou acord chiar dauneaza pentru ca are acelasi rol pe care l-a avut zona euro pentru Grecia, Spania, Italia, Portugalia, in sensul ca beneficiaza de conditii mai bune de imprumut, atat ca volume cat si ca pret, decat daca nu ar fi fost in acord. Fara reforma, acesti bani nu vor fi folositi decat pentru adancirea dezechilibrelor macroeconomice. In plus, deficitul de cont curent este la un nivel ce poate fi finantat de banca centrala din rezervele proprii, iar decizia Bancii Centrale Europene de a finanta statele cu datorii publice din zona euro reduce riscul unei noi crize de finantare", potrivit unui studiu din raportul de analiza si prognoza al Societatii Academice Romane pentru anul 2013.
Potrivit studiului, este necesar un program foarte rational de adoptare a monedei euro la o data bine aleasa, asumat de catre toti politicienii. Programul impune un anumit set de reforme pentru a atinge tintele nominale (inflatie, datorie publica, deficit, piata secundara de obligatiuni functionala etc). Simpla indeplinire a obiectivelor nominale din Tratatul de la Maastricht nu inseamna o garantie ca in interiorul blocului euro, Romania nu va mai acumula dezechilibre macroeconomice. Recomandarea include asumarea de catre politicieni si a pactului fiscal care ar urmari un surplus structural. Romania ar fi obligata sa realizeze o ajustare reala, pe partea de productivitate, catre media din zona euro.
Studiul recomanda revenirea la ciclul electoral de patru ani cu organizarea simultana a alegerilor parlamentare si prezidentiale pentru a elimina tendinta politicienilor de a amana reformele in preajma anilor de alegeri.
"Inertia sistemului politic din Romania si reticenta la reforma au nevoie de mai mult decat o intelegere cu FMI pentru a putea fi depasite. Experienta ultimelor doua acorduri cu Fondul Monetar demonstreaza acest lucru. Un al treilea acord in aceleasi conditii nu ar aduce nimic nou decat o intarziere a reformelor girata ca si pana acum de relatia cu FMI. Si, totusi, Romania are nevoie de restructurare. Are nevoie pe termen scurt sa reduca deficitul public, sa elimine arieratele, sa scada datoria publica, sa privatizeze, sa continue reforma in invatamant, sanatate, sa scada rolul statului in economie. Toate aceste obiective nu sunt noi, ele sunt pe agenda clasei politice din Romania din 1990. Dar asa cum arata concluziile acestui raport, chiar si atunci cand exista un program de reforme agreat cu Fondul Monetar International, Comisia Europeana si Banca Mondiala, clasa politica gaseste noi cai de a amana reforma", releva raportul SAR.
'"Imaginea Romaniei la nivel international nu ar avea si mai mult de castigat de pe urma unui nou acord, poate ca din contra. Semnarea lui ar fi un semnal ca inca suntem vulnerabili si ar alunga o parte dintre investitori. Pe de alta parte, nu trebuie sa apelam la FMI de fiecare data cand nu suntem siguri de rezultatele masurilor economice implementate de politicieni. Cum bine au observat expertii nostri, intelegerile cu Fondul Monetar ar trebui sa fie temporare, nu permanente, si in nici un caz considerate solutii la problemele pe care le putem rezolva singuri. In plus, un posibil nou imprumut ar finanta direct doar cursul de schimb, nu si economia reala. Asadar, nu s-ar concretiza in investitii, locuri de munca, prosperitate ci, din contra, ar putea chiar lucra impotriva noastra, intrucat autoritatile romane ar dispune de bani obtinuti usor si la cost redus si nu ar mai fi motivate sa realizeze reformele necesare", conchide raportul.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
