Terapie de soc pentru economia suferinda a Frantei
crizaschimbaretvaeconomiesomajreforme
Guvernul francez a anuntat astazi un "pact de competitivitate" bazat pe un credit fiscal de 20 de miliarde de euro pentru intreprinderi, finantat prin zece miliarde de euro din economii suplimentare si printr-o crestere a TVA in 2014. Acest "pact de competitivitate" preia recomandarile din raportul industriasului Louis Gallois, fostul sef al EADS. Se deschide o noua etapa decisiva in scoaterea economiei franceze din criza
Schimbari radicale
Franta se pregateste de schimbari radicale in viata sociala, politica si economica. Guvernul francez are de gand sa implementeze modificari importante in viata concetatenilor sai. Executivul de la Paris vrea ca cuantumul impozitelor pe venituri si chirii sa creasca si va introduce o asa numita "taxa verde" pe consumul de carburanti. Guvernul de la Paris intentioneaza sa scada cheltuielile gurvernamentale, iar rata normala de TVA, de 19,6%, va fi majorata la 20%.
Potrivit planurilor autoritatilor franceze, numarul cursurilor de formare destinate somerilor va fi dublat în urmatorii cinci ani, iar intreprinderile mici si mijlocii vor fi sustinute, in baza unor programe economice eficiente.
Modelul adoptat este cel german, promovat cu succes acum cativa ani de cancelarul Gerhard Schroder. In plus, Franta va investi miliarde de euro in promovarea cercetarii si inovarii. In locul unui transfer al cotizatiilor sociale spre fiscalitate, se intentioneaza acordarea unui suport pentru firmele care produc locuri de munca si angajeaza someri. Scopul este acela de a le mari marjele care au scazut puternic in ultimii ani.
Guvernul de la Paris va aplica, incepand din 2016, o "noua fiscalitate ecologica" cu o valoare estimata la cel putin 3 miliarde euro.
De fapt, Franta trece acum prin ceea ce a trecut Germania in urma cu cativa ani: o situatie economica fragila, o rata a somajului ridicata, costuri sociale tot mai mari si deficit bugetar acut.
Astfel, in prezent mai mult de trei milioane de francezi nu au un loc de munca, iar in fiecare lună alti 50 de mii de urmasi ai lui Napoleon isi pierd slujbele. Tot mai multe firme isi inchid obloanele.
Daca in anul 2009, aproximativ 7,8 la suta din francezi erau someri, in 2012 procentul acestora s-a majorat pana la 10,8 la sută din populatia activa. Conform criteriilor Bancii Mondiale, in Germania cifra este de 5,4 la sută, adica exact la jumatatea valorii somajului din Franta.
Somajul in Franta afectează în special tinerii, astfel incat mai mult de un sfert din cei cu varste cuprinse intre 15 si de 24 ani nu au un loc de munca in acest moment. In Germania, doar opt la suta dintre tinerii din aceasta grupa de varsta sunt someri.
Perspective sumbre
In industia franceza lucrurile stau si mai rau: mai mult de 750.000 de locuri de muncă s-au pierdut în ultimul deceniu. În comparatie cu anul 2000, industria din Franta produce astazi cu 7,3 la suta mai putin, in timp ce Germania a fost in masura sa creasca productia industriala cu mai mult de o cincime,in acelasi interval.
In 2012, economia franceza stagneaza, ba chiar se contracta, iar perspectivele pentru anul viitor nu sunt cu mult mai favorabile. Bugetul de stat pentru anul 2013 se bazează pe previziuni de crestere optimiste, insa va fi dificil ca acestea sa fie tinute sub control, asa cum Franta s-a angajat fată de partenerii sai europeni.
Industria auto, odata mândria natiunii franceze, reprezinta un exemplu de declin al Frantei: Renault si Peugeot-Citroën au suferit masiv in perioada de criza. De anul viitor, producatorul auto Peugeot-Citroen intentioneaza sa taie aproximativ 8000 de locuri de muncă.
In ultimul deceniu, Franta a pierdut aproximativ un sfert din cota sa de comert mondial, iar in anul 2011 deficitul comercial s-a ridicat la aproximativ 70 de miliarde de euro. In 2012, costurile salariale sunt în sectorul comercial de circa 35.91 de euro pe oră, usor mai ridicate decât în Germania.
Potrivit statisticilor, cota industriei franceze a scazut de la 18% in 2000 la 12,5% in 2011, plasand Franta pe locul 15 in randul celor 17 tari membre ale zonei euro. In ultimii 30 de ani, statul francez a pierdut peste doua milioane de locuri de munca in industrie. Soldul balantei comerciale a trecut de la un excedent de 3,5 miliarde de euro in 2002, la un deficit de 71,2 miliarde in anul 2011.
Pentru a imbunatati competitivitatea franceza, industriasul Louis Gallois, fostul sef al EADS a sugerat in cadrul unui raport amanuntit alte 20 de masuri economice dure, printre care o campanie de reluare a exploatarilor gazelor de sist, care ar putea asigura independenta energetica in fata Rusiei.
Dar aceasta propunere a fost respinsa de guvernul actual. In schimb, au fost preluate o serie de masuri privind sustinerea exporturilor, a domeniului cercetarii si simplificarea birocratiei.
Masuri-soc in economie si riscuri. Prezent si viitor
Reprezentantii executivului francez au afirmat ca raportul lui Gallois nu este obligatoriu pentru deciziile care urmeaza a fi luate pentru imbunatatirea mediului economic francez.
Totusi, guvernul francez tine cont de expertiza lui Gallois. Astfel, costurile fortei de muncă vor fi reduse treptat pana in anul 2017, pentru angajatorii care vor investi in crearea de noi locuri de munca.
Modelul german sta in picioare inca si atrage noi simpatizanti. Pentru guvernul francez este clar ca reformele derulate in timpul guvernarii fostului cancelar german Gerhard Schröder, au pus bazele cresterii economice actuale a Germaniei.
Cu toate acestea, riscuri exista. Nemultumiti de reformele dure, nemtii au luat decizia sa il trimita cu promptitudine pe Gerhard Schroder la pensie. Desi au fost utile, reformele din agenda acestuia nu au fost pe placul populatiei.
Asadar, riscul este maxim pentru executivul francez. Scoaterea tarii din criza si cresterea competivitatii economice a Frantei poate duce, in cele din urma, la erodarea incerederii in reprezentantii guvernului si la pierderea alegerilor, in viitor.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
