Apa noastra cea de toate zilele
lipsa apaseceta italiaseceta europa
Romania face surfing pe creasta unui val de precipitatii, cumulate cu mase de aer (mai) rece care au domolit fierbinteala lunii lui cuptor, care, totusi, isi va reintra in atributii in curand. Aceeasi luna a lui cuptor este necrutatoare cu alte state europene.
In Portugalia si Franta, uscaciunea a provocat catastrofale incendii de vegetatie, iar, in jumatate dintre regiunile Italiei, se manifesta una dintre cele mai severe secete din ultimele decenii.
Italia are un deficit de 20 de miliarde de metri cubi de apa, cam cat tot celebrul sau lac Como. Tot in Peninsula, de la inceputul anului, temperaturile medii au fost cu 0,9 grade Celsius mai mari fata de mediile sezoniere.
O alta veste proasta este ca vreo 35% din agricultura Italiei depinde de fluviul Pad, a carui cota este cu 50 de centimetri sub cea din aceeasi perioada din 2016.
In aceste conditii, agricultorii si crescatorii de animale italieni estimeaza pierderi de peste doua miliarde de euro si cer statului decretarea starii de calamitate naturala, care prevede, printre altele, nu numai despagubiri, ci si suspendarea platii de taxe de catre agricultori.
Asa cum agricultura italiana este cvasidependenta de Pad, la fel regiunea Lazio, in care se afla si Roma, este dependenta de lacul Bracciano din care isi ia 8% din apa. Si acest lac a atins un nivel foarte scazut, asa ca autoritatile au oprit captarea apei din aceasta sursa.
In afara de asta, atat de buni administratori ai banilor publici sunt si italienii, incat reteaua de distributie a apei care alimenteaza capitala pe care, dupa ce o vezi, cica poti sa mori (acum si de sete) are pierderi de 44%.
Dupa ce - slava Domnului! - Vaticanul a inchis robinetele la fantanile pe care le are in grija, la Roma, apa curenta a fost rationalizata: curge opt ore pe zi, prin rotatie, masura afectand 1,5 milioane de oameni. Culmea este ca apa este rationalizata si in spitale si chiar pentru... pompieri.
Colac peste pupaza si seceta, Global Footprint Network si WWF au calculat ca, pana pe 2 august, omenirea va consuma totalitatea resurselor pe care Terra le poate reinnoi intr-un an, asa ca va trai pe... credit pana pe 31 decembrie 2017.
Cele doua organizatii calculeaza data in fiecare an si constata ca aceasta survine tot mai devreme. Astfel, in 1997, traitul pe credit incepea in septembrie.
Global Footprint tine seama, in special de amprenta de carbon, de resursele consumate pentru pescuit, cresterea animalelor, culturi agricole, constructii si utilizarea apei.
Cele doua organizatii considera ca, pentru asigurarea nevoilor sale, omenirea are nevoie de 1,7 planete, nu de o singura Terra.
Printre consecintele secatuirii de resurse, se numara penuriile de apa, desertificarea, eroziunea solului, scaderea productivitatii agricole si a stocurilor de pesti.
In rugaciunea de capatai a Crestinatatii, Ii cerem Tatalui nostru ceresc sa ne dea panem nostrum quotidianum. Cu toate acestea, fara apa noastra cea de toate zilele, nu am mai avea nici painea cea de toate zilele...
Si, inainte de a cere altcuiva sa ne dea, poate ca ar trebui sa cerem de la noi insine mai multa atentie fata de indispensabila resursa.
Sursa foto: preventioncdnndg.org
Un produs media marca Rentrop&Straton 
