Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Banca Terente S.A.?


Banca Terente S.A.?
de la 01 Sep. 2017 Exclusiv
Banca Terente S.A.?
Tags: banca terentetudose bancibanci romanesti

Nu mor (si nici nu traiesc) de dragul bancilor si nimeni nu ar trebui sa o faca. Sunt si ele niste firme, agenti economici, societati comerciale pe actiuni, dar nu chiar ca oricare altele.


Spre deosebire de cine ne face softul, computerele, telefoanele, spre deosbire de fabricantul de medicamente, de cel de automobile, de producatorul de pantofi, de firma de sutiene, de mall-uri sau de magazinul de la parterul blocului, bancile gestioneaza banii tuturor acestora si pe cei ai angajatilor lor.
 
In afara de asta, bancile dau bani cu imprumut statelor pentru ca acestea sa-si acopere deficitele tot mai mari.
 
Mai mult decat atat, dupa ce, in aproape toata lumea, legislatia a aruncat secretul bancar la cos, aceleasi banci au ajuns aliat al autoritatilor in lupta cu terorismul si evaziunea fiscala.
 
Dar conceptia multora a ramas ca banii sunt ochiul dracului. Trecand peste acest vetust mod de a privi monedele si bancnotele, "banii sunt fictiune cu functiune" - cum povestea Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, ca le spunea, pe vremea cand era student, unul dintre profesori.
 
Adica, in loc sa schimbi o gaina pentru o pereche de pantofi, in loc sa platesti intretinerea si factura “la lumina” cu doua banite de grau si sa dai o pereche de boi pe un implant dentar, schimbi niste bancnote sau cifre aflate in format electronic, in niste servere.
 
Cum obtinem banii, sub orice forma ar fi ei? In cel mai fericit caz, in urma muncii pe care fiecare o depune si pentru care primeste retributie sau a muncii prestate o anumita perioada de timp si pentru care primeste pensie. Asadar, pana la urma, nu banii ii schimbam pe ceva ci schimbam propria munca pe bunurile si serviciile rezultate din munca altora, care, la randul lor, o schimba pentru ce le este necesar.
 
Mai sunt, desigur, si persoane care, desi nu muncesc, primesc bani sub forma de ajutor social, insa asta este alta poveste, dar chiar si in acest caz, respectivii schimba munca altora pentru a-si asigura traiul.
 
Ca e bine sau rau, asa se face ca banii au ajuns sangele economiei, si atunci, desigur, sistemul prin care curge acesta, avand ca referinta bancile, are si el o importanta capitala.
 
Exista cazuri izolate (nu in tara noastra), mai mult experimentale, in care, din cauza surplusului de lichiditate pe care nu are in ce-l plasa/investi, o banca sa aiba dobanzi negative, adica sa-si puna clientii sa plateasca daca vor sa le fie pastrati banii (daca cineva nu mai are loc in casa pentru unele obiecte nu plateste pentru a le tine intr-un depozit sau in boxa blocului?).
 
Insa, in normalitate, bancile "cumpara" (adica platesc dobanzi) bani de la cei care au surplus si "vand" (adica percep dobanzi) bani celor care au nevoie.
 
Un magazin de orice cumpara marfa de la producatori/distribuitori si o vinde celor dispusi sa plateasca pentru ea. In schimbul acestui serviciu, in mod firesc, magazinul pune un adaos comercial. Initial, la fel de firesc, producatorul marfii a incarcat-o cu un adaos. Daca marfa a fost cumparata printr-un intermediar, acesta isi pune, la randul lui, "taxa".
 
Asta este diferenta intre afacere si binefacere: producatorul marfii, distribuitorul si distribuitorul final (magazinul) sunt afaceri, nu institutii de caritate. Au creat locuri de munca si au de platit salarii, taxe, impozite, furnizori.
 
Nu am auzit niciun prim-ministru din lume - cel putin din aia capitalista din care, declarativ (vrem sa) facem parte - sa se revolte ca, la cinematograf, cutia de pop-corn are adaos comercial de o mie la suta sau ca un bar vinde berea cu 300% peste pretul la care a cumparat-o.
 
Insa, la noi, unde cica vrem cu ardoare sa mentinem si sa atragem cat mai multe investitii straine, premierul insusi povesteste cum isi tine banii la ciorap, refuzand sa-si ia salariul pe card pentru ca nu vrea sa dea bancii cate doi bani cand foloseste cardul, considerand ca respectiva institutie nu-i merita.
 
Asta in conditiile in care, chiar si "pe persoana fizica", daramite pentru contracte cu institutiile de stat, bancile nu percep comisioane nici de administrare, nici de retragere.
 
Faptul ca un cetatean alege sa isi tina banii la ciorap nu este nicio nenorocire, numai ca, atunci cand intaiul intre ministri din Romania (tara care - nu-i asa? - cica se lupta aprig cu evaziunea si coruptia si in care firmele sunt obligate sa faca intre ele numai tranzactii prin banci), isi incaseaza salariul la plic si spune ca fata de banci "Terente era copil!" si "Chiar era baiat bun", e grav.
 
Grava este si generalizarea, infierarea bancilor (desi, mai deunazi, unul dintre cei mai cunoscuti avocati care reprezinta clienti in lupta cu bancile, Gheorghe Piperea, spunea ca "majoritatea bancilor sunt cinstite"!) cu articol hotarat: bancile nu platesc impozit, bancile-s rele. Ca in orice domeniu, exista banci carora nu trebuie sa le calci pragul si altele care merita, exista banci cu servicii execrabile si altele care au invatat ca traiesc din banii clientilor. Se vede in fiecare an cine castiga cota de piata si cine pierde. Se vede si in tot mai multele fuziuni si achizitii. Se vede si se va vedea cine este in stare sa supravietuiasca.
 
"Imi spui ca esti banca, specializata pe profit, lucrezi cu banii nostri si spui ca n-ai profit? Cred ca ai o problema. Ajunge! Cu cele 486.000 de miliarde de comisioane, de taxe de smecher, de taxe ca ai trecut prin fata bancii, ca intri in banca si apoi mare taxa ca poate vrei sa iesi, de taxa intretinere cont s.a.m.d.", a spus al nostru prim-ministru.
 
Dar statul cate taxe ne pune sa platim si cat de bun administrator al banului public este daca imprumuta sute de milioane de lei pe saptamana de la bancile pe care le detesta premierul? Statul de ce nu este pe plus?
 
Dupa ce a privatizat BRD, Bancpost si BCR, statul a ramas cu Eximbank si CEC Bank. Prima banca este banca de export-import a Romaniei, iar a doua este "generalista".
 
Ca tot zice statul - indiferent de cei care il conduc/administreaza - ca vrea sa infiinteze o banca de dezvoltare, in conceptia actualului premier, cum s-ar putea numi ea? Banca Terente S.A.?

Jurnalist Manager.ro


Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Cat de utila va este aceasta informatie?
Noteaza folosind stelele

Rating:


Nota: 3.94 din 5 - 8 voturi.
Manager


Newsletter zilnic GRATUIT
Protectia Datelor cu Caracter Personal
Aboneaza-te GRATUIT la Newsletter-ul Manager.ro pentru a primi cele mai proaspete informatii si analize referitoare la subiectele care te intereseaza!


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Top imagine

Comentarii

0 comentarii


Atentie! Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!

Top imagine
Newsletter zilnic GRATUIT
Protectia Datelor cu Caracter Personal
Aboneaza-te la newsletterul Manager.ro si primeste ultimele noutati pe email.

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit  "Protectia Datelor cu Caracter Personal".


Recomandari MANAGER.RO


Cele mai citite stiri




Advertisement
Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.
Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special:

Protectia Datelor cu Caracter Personal


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016