Cum a devenit Warren Buffett oracolul din Omaha
film warren buffettdocumentar warren buffettsucces investitii
"Becoming Warren Buffett", filmul documentar care spune povestea celui mai celebru investitor a fost si va mai fi difuzat in Romania, pe HBO, dupa ce, la inceputul anului, publicul american s-a bucurat, in premiera, de el.
Documentarul incepe cu niste capace de sticle, cele mai multe de Coca-Cola (marca laitmotiv pe parcursul filmului) pe care pustiul Warren Edward Buffett le strangea.
Tot pe capace, realizatorii filmului au avut foarte inspirata idee de a tipari numele companiilor pe care le detine, astazi, Berkshire Hathaway, conglomeratul condus de Buffett si Charles Munger.
Daca nu devenea investitor, visul lui Buffett era sa ajunga profesor (vis indeplinit, cumva, prin lectiile si invataturile pe care le da), asa ca realizatorul filmului l-a pus pe cel supranumit “oracolul din Omaha”, la catedra unui liceu din orasul natal.
Prima lectie data elevilor este ca, pe parcursul vietii fiecaruia dintre noi, putem detine multe obiecte, de la cele mai neinsemnate, la masini si case, dar avem si vom avea un singur trup si o singura minte, acelasi trup si aceeasi minte, toata viata. De felul in care avem grija de ele depinde aceasta viata.
Dar Buffett nu este tintuit la catedra, ci vedem o zi obisnuita din viata sa, cum se urca in Cadillacul nou (fata de precedenta masina pe care a detinut-o zeci de ani; dar inca mai locuieste in casa, pe care a platit, acum vreo 60 de ani, 31.500 de dolari) pentru cinci minute de sofat pana la biroul sau de la etajul 14 din Kiewit Plaza, in care lucreaza din anul 1962.
Pana sa ajunga, Buffett se opreste la un McDonald’s Drive, de unde, cu bani exacti, isi cumpara un burger.
Povesteste ca, in fiecare dimineata, cand se barbiereste, ii spune sotiei: 2,61; 2,95 sau 3,17 dolari, sume care reprezinta preturile mai multor sortimente de la McDonald’s. In functie de cum merge piata de capital, Buffett comanda burgerul de 2,61, 2,95 sau 3,17 dolari…
Modestie mare si in biroul lui Buffett, aducand cu unele dintre cutiile de chibrituri in care, pe la noi, isi desfasoara activitatea functionarii ANAF, ingropati, la propriu, in dosare.
Probabil ca orice ministru din vreo tara latina, marile tocatoare de bani publici, ar deveni brusc claustrofob intr-o astfel de incapere, si ar simti cum ii cad galoanele ca nu i se acorda “respectul cuvenit”, ca doar e la putere - cum zicea cineva.
Asezat la birou, Warren desface hartiuta care contine burgerul, de langa care nu lipseste paharul de Coca-Cola (omul de afaceri are dozator cu bautura preferata, in apropierea biroului) si incepe sa manance.
Ca tot a venit vorba despre profesorat, initial, elevul Buffett nu-si prea place profesorii dar, in loc sa arunce cu hartii in acestia sau sa face alte prostioare, Buffett incepe sa faca speculatii cu actiunile in care stia ca profesorii sai si-au plasat banii de pensie, pariind pe deprecierea actiunilor AT&T.
Buffett recunoaste ca faptul ca s-a nascut baiat in SUA a fost primul sau mare noroc, urmat de calitatea umana a tatalui sau, care, in 1931, la un an dupa nasterea lui Warren, si-a pierdut slujba, la inceputurile Marii Crize, dar, avand niste bani pusi deoparte si-a infiintat propria firma de investitii.
Sigur, Buffett a avut sansa de a se naste in tara potrivita, cu economia potrivita, ajunsa asa datorita mentalitatii potrivite, dar lectia sa este universal valabila.
Filmul merita vazut si aprofundat, pentru ca este o insiruire de pilde despre modestie si concentrare pe ce iti place sa faci, calitati care l-au transformat pe pustiul ce strange in borcanele banutii primiti de la parinti si le adauga bani castigati de el, in omul de afaceri care cumpara companii sau mari bucati de companii de parca ar fi sticle de Coca-Cola.
Acest om a reusit sa construiasca aproape de la zero compania cu cei mai fideli actionari, care ii cumpara titlurile - asemenea unei case sau ferme - pentru a fi pastrate toata viata; o companie care nu face intalniri cu analistii pentru ca nu este interesata de parerile lor, ci de ce cred proprietarii; o companie care, de la 30 de actionari stransi intr-un coffee shop, a ajuns la 40.000, intr-o sala polivalenta; o companie care il face pe Buffett ca, la aproape 87 de ani (!), sa mearga, in fiecare dimineata, cu mare placere la serviciu.