Mai mare daraua decat ocaua electrica
masina electricaenergie alternativaelon musk
Vinerea trecuta, Chris Watling, CEO al Longview Economics, spunea, la CNBC, ca, in urmatorii 6-8 ani, pretul barilului de petrol va scadea la numai 10 dolari, pe masura ce energiile alternative continua sa atraga tot mai multi investitori.
El a explicat ca este foarte interesant ce se intampla cu autovehiculele electrice, avand in vedere ca aproximativ 70% din petrol este folosit in domeniul transporturilor.
Tot vineri, Forbes a difuzat un interviu cu Elon Musk, fondatorul companiei de automobile electrice Tesla, aflat la volanul unei decapotabile cam… neelectrice.
In cadrul acestuia, Musk a spus ca poseda doua masini cu motoare termice. Ulterior interviului, el a scris pe Twitter ca are un Ford T (primit de la un prieten) si un roadster Jaguar E-type care, din ziua in care l-a cumparat se tot strica.
Musk nu a avut cine stie ce noroc nici cu prima sa masina, un BMW 320i, fabricat in 1978, cumparat in 1994, cu 1.400 de dolari. Musk a reparat masina el insusi si a pastrat-o doi ani. A vandut-o, dupa ce acesteia i-a cazut o roata. Omul a mai avut si un McLaren F1, pe care l-a distrus in 2000, in timp ce-l conducea cu Peter Thiel, co-fondatorul PayPal.
Cu toate acestea, Musk isi afirma mereu crezul in energia regenerabila, intrucat, oricum, combustibilul fosil se va epuiza.
TV5 Monde a redifuzat, zilele trecute, un reportaj, realizat in 2014, avand ca subiect masinile electrice. Proprietarul unei astfel de masini povesteste cum, initial, a fost sedus de cauza nobila pe care considera ca o reprezinta aceasta.
Treptat, asa cum se intampla intotdeauna dupa ce incepi sa folosesti un lucru, mai ales unul de la care aveai mari asteptari, a constatat neajunsurile. Multele neajunsuri.
Cele mai multe sunt legate de autonomia masinii electrice. Nu numai ca aceasta este redusa - asta in conditii optime - dar mai si scade cu 10-15%, iarna, cand bateria este afectata de temperaturile mici. Daca mai deschidea sistemul de incalzire si in conditiile in car rula cu pneuri de iarna, autonomia se reducea tot mai mult.
Din nemultumire in nemultumire, omul vrea sa scape de masina electrica. Numai ca, potrivit contractului de vanzare-cumparare, desi este proprietarul masinii, nu este si al bateriei, si, daca decide sa vanda masina la mai putin de un an de la cumparare (stia constructorul ce stia…) trebuia sa plateasca aproape 800 de euro.
Reporterul a vrut si el sa afle ce si cat poate o masina electrica. I-a facut… plinul cu kilowati, a ales orasul Honfleur, aflat la 200 de kilometri de Paris si, la ora 10.00, a plecat spre destinatie chiar de la kilometrul zero al Frantei, situat la doi pasi de Notre Dame.
Desi, pentru a mari la maximum autonomia, omul a setat cel mai economic consum, masina ii arata ca poate parcurge numai 150 de kilometri. In oras, mai cum mai e, caci automobilul recupera ceva din energia de franare folosita pentru a incarca bateria.
Insa, odata ajuns pe autostrada, pauza franare, pauza recuperare energie. Dupa aproximativ 30 de kilometri prin oras, plus cativa pe autostrada, soferul ramane cu o autonomie de numai 91 de kilometri, desi rulase cu numai 100km/h. Se duce in parcarea unui hypermarket, unde constata ca, daca vrea sa incarce masina de la “borna” are nevoie de un card special, dar, culmea, hypermarketul si-a epuizat stocul. Asa ca are de ales intre a se duce la un dealer de masini electrice si a ajunge la urmatorul punct de incarcare, situat la o distanta mai mare decat autonomia pe care i-o indica masina.
Alege prima varianta. Prin telefon, dealerul ii spune ca are o borna de incarcare rapida, dar aceasta nu este pentru clientela ci numai pentru masinile angajatilor.
In afara de asta, ajuns la dealer, soferul constata ca are numai cablul obisnuit, care incarca masina in 12 ore. 350 de euro costa cablul pentru a se conecta la borna concesionarului, care ar permite o incarcare… rapida: 80%, intr-o ora jumate.
Din fericire, dealerul are carduri pentru “borna” din parcarea de hypermarket, dar cardul trebuie legat de unul bancar si debitat cu 20 de euro. Este ora 17.00. Cu 24 km de autonomie, reporterul se intoarce la hypermarket. Dupa cinci minute si interventia personalului calificat, constata ca borna s-a stricat.
Soferul nu mai are destula autonomie pentru a ajunge la alt loc de incarcare asa ca apeleaza numarul serviciului de asistenta clienti al constructorului, care trimite masina de tractare.
Alta problema este ca reteaua electrica din Franta nu suporta instalarea unei puzderii de borne de incarcare rapida pentru masinile electrice. A propos, o singura astfel de instalatie costa, in functie de cat de departe este de retea, chiar si 10.000 de euro.
Mai mult, chiar daca reteaua ar fi modernizata (cu niste costuri fabuloase, pentru o tara cu o datorie publica uriasa), nu exista atata capacitate de productie…
In Franta, grosul energiei electrice, 75% (!) este produs de centrale nucleare si pentru ca tara sa se umple de “borne”, ar mai fi necesara construirea catorva zeci. Ar mai fi varianta importului de energie din vecina Germanie. Numai ca nemtii produc aproape 50% din energie din carbune. Cumva, pana la urma, ai alimenta un motor electric cu energie provenind din sursa cea mai poluanta…
Calculele arata ca, daca, in Franta, numarul de masini electrice ar creste cu 15%, tara ar mai avea nevoie de inca 5-15 reactoare nucleare, iar, in Germania, de inca 5-20 termocentrale…
In 1881, francezul Gustave Trouve a prezentat o masina electrica la Paris, la Expozitia Internationala dedicata Electricitatii.
In 1899, o masina electrica, pe numele ei “Jamais-Contente” (Eterna nemultumita), fabricata de belgianul Camille Jenatzy, era prima care trecea pragul celor 100 de kilometri pe ora, atingand 105,88 km/h… Masina electrica se dezvolta rapid in Europa si SUA, insa, in anii 1920-30, masina cu motor cu ardere interna devine preferata in defavoarea celei electrice.
De atunci, de fiecare data cand pretul petrolului creste, masina electrica este readusa in atentie. In cele din urma, titeiul se va epuiza si, cel putin deocamdata, nu exista o alternativa miraculoasa la petrol. Chiar daca masina electrica ar egala autonomia motorului termic, tot petrolul va alimenta transportul aerian, transportul maritim si fluvial.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
