Orgolii de peste 8.848 de metri
everestalpinismtragedie retezat
Roald Amundsen, primul pamantean care a pus piciorul la Polul Sud, considera ca nu exista ghinion, ci numai expeditie prost pregatita.
Desi drumul catre cel mai sudic punct al Terrei i-a iesit de minune norvegianului, ulterior, el si-a pierdut viata intr-un accident de avion, in timpul unei misiuni de salvare.
Dupa ce recenta avalansa din Retezat a retezat vietile a doi adolescenti, multi au inceput sa-i critice pe parintii care si-au impins copiii, la propriu, spre cele mai inalte culmi ale planetei si ale performantei montane.
Li se reproseaza - cumva pe buna dreptate - parintilor (cu precadere tatilor) ca ai lor copii nu au avut copilarie. Tot ce se poate…
…numai ca, atunci cand parintii tai vor sa te scoata din comun, cand vor sa-ti apara numele in carti de recorduri si in analele alpinismului, in loc sa te joci cu papusile, inveti cum sa faci… urechi de iepure; in loc sa plimbi masinutele pe mocheta sau sa te lipesti de tastele calculatorului, exersezi la EDK-uri.
Ca este catarg de competitie sportiva sau pisc semet, tuturor ne place cand vedem steagul Romaniei cat mai sus.
Cand asta se intampla, desi nu am contribuit cu nimic la castigarea medaliei sau a muntelui, vorbim cu fala despre "baietii nostri", "fetele noastre", "romanul nostru", "romanca noastra".
Pentru ca noi sa ne laudam si sa ne mandrim de pe bara, pretul inseamna, in cel mai bun caz, niste eforturi (foarte) mari, iar, in cel mai rau caz, chiar sacrificii.
Tocmai de aceea, a-i demoniza, acum, pe parintii care, in mod sigur, sufera si vor suferi cumplit, este o impietate. Ca se face ancheta, asta este altceva.
Tot in aceste zile, s-au auzit eternele clisee: "muntele ucide", "muntele este neiertator", "muntele si-a luat tributul"...
Ca este Masivul Retezat, Mont Blanc sau Everest, muntele, saracul, nu a facut absolut nimic decat sa stea intr-un loc, nemiscat, de niste zeci sau sute de milioane de ani.
Nu deranjeaza pe nimeni, nu supara pe nimeni, nu vine peste tine in casa din America, Europa, Asia sau aiurea.
In cazul Everestului, de cand se stiau ei, nepalezii au stat la fel de potoliti precum muntele.
Se uitau cu mare respect la cel mai inalt pisc din lume si, fara sa stie asta, fara sa stie ca acesta are 8.848 de metri, i-au zis Chomolungma, adica "Mama universului".
A fost nevoie de ambitia si de orgoliul civilizatiei apusene pentru ca lucrurile sa se schimbe radical, inclusiv spre binele financiar al serpasilor si al statului Nepal.
Cea mai buna dovada este insasi motivatia primului cuceritor al varfului, Edmund Hillary, care a facut ascensiunea pentru simplul motiv ca "Everestul exista".
Asadar, nu muntele ucide, ci orgoliul celui care incearca sa-l cucereasca, orgoliu care, in cele mai nefericite cazuri, depaseste cu mult 8.848 de metri...
Un produs media marca Rentrop&Straton 
