Prea mari ca sa cada, prea tarziu pentru a invata
banci investitiilectii financiarecrizalehman brothers
Cand nu fac filme "cu batai" sau cu monstri, cand nu coloreaza fete-n albastru si le arunca pe planeta cu numele tuturor durerilor, cand nu manjesc in cateva zeci de nuante de gri cea de-a saptea arta, producatorii americani pun pe pelicula intamplari din lumea reala.
Oricat de tare am incerca sa ne detasam de ea in… oniric, in computerizate lumi virtuale sau in lecturi si filme SF, tot pe un trotuar sau pe un drum desfundat calcam, tot in spatele unui volan de masina sau pe un scaun de metrou sau de autobuz ne asezam.
Daca suntem… norocosi, avem servicii reale, cu sefi si sarcini reale, cu salarii reale, cu facturi, note de plata si credite la fel de reale.
Intr-o astfel de lume, a fost ancorat, in 2011, la trei ani de la falimentul bancii Lehman Brothers, filmul "Too Big to Fail" pornind de la cartea omonima a lui Andrew Ross Sorkin, si tradus in limba romana "Hazardul moral".
In doua dintre serile trecute, filmul a fost difuzat pe doua canale de film ale aceleiasi retele din Romania. Poate o mai fi fost transmis si mai devreme, dar, in cele doua dati, inceperea se invecina cu orele 23.
Asta desi filmul nu contine nici scene de violenta, nici nuditate non-sexuala sau sexuala, nici vreo tampa poveste de dragoste, nici lupte de varcolaci si coarne de draci...
Cu toate acestea, contine scene de lupta intre asa-zisi rechini ai finantelor americane/internationale, iar intriga nu este urzita in jurul unor tronuri din regate imaginare, ci in jurul fotoliilor (clatinandu-se) de sefi de banci de investitii si de autoritati statale.
Actorii sunt foarte bine alesi si machiati sa semene cu... impricinatii si cu eroii acelor zile de cosmar, initial, numai pentru SUA, ulterior, pentru aproape toata planeta.
Trebuie sa fii un pic (mai mult) familiarizat cu numele investitorilor, bancherilor si ale autoritatilor americane de la acea vreme, intrucat, in afara de... eternul Warren Buffett, nu multa lume (mai) stie cine sunt si ce functii aveau sau mai au Richard Fuld, Erin Callan, Henry Paulson, Jim Wilkinson, Ben Bernanke, Jamie Dimon, Lloyd Blankfein, John Mack, John Thain sau Vikram Pandit.
Poate ca a sti ale cui sunt aceste nume vi se pare la fel de util ca a afla ce culoare aveau ochii iepei care a fatat primul cal al lui Burebista...
Ei bine, nu nuanta de iris a cabalinei a pornit criza, nu ea v-a lasat pe drumuri, nu ea a taiat salarii si pensii, nu ea v-a crescut rata la casa, nu ea v-a concediat...
Indiferent ca au fost CEO al Lehman Brothers; CFO al Lehman Brothers; secretar al Trezoreriei/ministru de Finante; seful staff-ului secretarului Trezoreriei; seful Rezervei Federale; CEO al JP Morgan; CEO al Goldman Sachs; CEO al Morgan Stanley; CEO al Merrill Lynch; CEO al Citigroup, ce au facut acestia, in toamna anului 2008 si ulterior, a influentat, la propriu, toata lumea, inclusiv pe cei carora numele de mai sus nu le spun nimic.
Dar chiar daca sirul onomastic nu va va ramane prea mult timp in memorie, invatamintele care pot fi trase din "Too Big to Fail" merg dincolo de acesta.
Din pacate, desi persoane si institutii sunt de acord cu educatia financiara/bancara, iata ca o foarte importanta lectie a acesteia este... predata in noapte, spunand chiar si la propriu ca, in unele situatii, a invata este prea tarziu... sau poate ca nu...
Un produs media marca Rentrop&Straton 
