Un act de civilizare
lege interzicere fumat spatii publicedecese fumatori
Ziua de maine are sanse sa intre in istoria Romaniei ca un mare pas pe calea civilizarii. Pe 16 martie 2016, intra in vigoare Legea care interzice fumatul in SPATII PUBLICE INCHISE.
Deci... PUBLICE, nu acasa la fiecare, nu in masina la fiecare (desigur, orice proprietar de masina care se respecta si ii respecta si pe altii ii intreaba si pe pasageri daca sunt deranjati de fum), nu intre peretii de bloc, de casa pe pamant, de vila ai cui poseda sau inchiriaza vreunul dintre aceste spatii locative, ci acolo unde se afla, muncesc sau vor sa se simta bine si persoane care nu (mai) au - poate - cel mai raspandit viciu.
Cum mai sunt spatiile in care va fi interzis fumatul? INCHISE! Adica, cine vrea sa (mai) fumeze (daca, datorita acestui act normativ, cinci insi se vor lasa de fumat, tot este un castig) va trebui sa se deplaseze intr-un spatiu care nu este inchis.
Spatii inchise sunt cele cu un acoperis, plafon sau tavan, delimitate de cel putin doi pereti, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent.
Nu sunt considerate spatii inchise cele delimitate doar de un perete, cu sau fara acoperis, plafon sau tavan (gradinile de vara, terasele din fata unui punct de lucru fara a avea sisteme de inchidere laterala, balcoanele deschise, statiile cu un perete lateral ale mijloacelor de transport in comun) si nici spatiile delimitate doar de acoperis, plafon sau tavan (corturi sau chioscuri fara inchideri sau pereti laterali; peroane de tren acoperite; statiile fara pereti laterali ale mijloacelor de transport in comun).
Aparatorii asa-zisei libertati striga ca au voie sa faca ce vor. Asa este, dar numai daca nu incalca dreptul altuia de a face ce vrea. Daca X, Y, Z nu se gandesc la altii, daca nu actioneaza legea bunului simt, foarte bine ca, in sfarsit, s-a gandit statul, legiutorul sa actioneze.
Multi soferi claxoneaza fara sa se gandeasca la faptul ca le toaca nervii ca pe patrunjel semenilor care locuiesc in zonele pe care ei le umplu, de cele mai multe ori, inutil, cu decibeli.
Multi stranuta sau tusesc fara sa-si acopere orificiile, fara sa le pese ca ploaia lor de picaturi poate rodi boli pentru niste semeni.
Multi vorbesc la telefon in gura mare, in mijloacele de transport in comun, avand o acuta durere de cot fata de lipsa de interes a "publicului" in legatura cu programarea la dentist, la stilist, la orelist.
Multi testeaza limitele de sus ale incintelor acustice, desi nu locuiesc intr-un bloc sau apartament izolat fonic, dar sunt surzi la apelurile la bun-simt din partea vecinilor.
Ei bine, legea care interzice fumatul in spatii publice inchise, in unitatile sanitare, de invatamant, precum si in cele destinate protectiei si asistentei copilului, de stat si private, atat in interiorul cladirii, cat si in exteriorul (curte, anexe) cladirii, face, in sfarsit, dreptate, macar in privinta respectarii drepturilor nefumatorilor.
A fi egoist nu inseamna sa nu daruiesti, sa nu imparti un pachet de biscuiti sau de... tigarete, ci mai ales sa nu-ti pese catusi de putin de altii.
Desigur, patronii de restaurante sunt ingrijorati ca le va scadea numarul de musterii. Este foarte posibil ca fumatorii care nu vor mai veni, cel putin in prima faza, sa fie supliniti cu brio de familiile responsabile care, din grija pentru copiii lor, nu puneau piciorul prin restaurante.
In afara de asta, asa cum nefumatorii suportau meteahna prietenilor lor fumatori de ce nu ar accepta si fumatorii incovenientul de a fuma afara, mai ales ca aceiasi patroni se vor face luntre-punte sa le amanajeze spatii cat mai confortabile.
Oricum, este imbucuratoare evolutia masurilor luate de state impotriva obiceiului care poate cauza imbolnaviri grave si, in cele din urma, moartea.
De unde, chiar si in tarile civilizate, fumatul era permis in orice loc, inclusiv la conferintele de presa prilejuite de Jocurile Olimpice; de unde era considerat un gest de mare masculinitate, pentru barbati, si unul de emancipare si de bon ton, pentru femei, civilizatia umana a ajuns, treptat, la interzicerea reclamelor de orice fel la tigarete, la tiparirea, pe pachete, de avertismente si, ulterior, de imagini cu efectele nocive ale fumatului; la interzicerea in spatii inchise si chiar la uniformizarea totala a pachetelor...
Poate ca, la noi, mai este pana la aceasta din urma masura. Pana atunci, macar de ar fi respectat acest imens gest de civilizare, macar de ar apuca sa schimbe mentalitati si obiceiuri nocive.
PS: Incendiul din Colectiv a curmat 64 de vieti. Potrivit presedintelui Societatii Romane de Pneumologie, profesor doctor Florin Mihaltan, din cauza fumatului, in fiecare zi, in tara noastra, mor, in medie, 70 de oameni...
Un produs media marca Rentrop&Straton 
