Zgarie-nori si zgarie-branza
risipa bani publicicurtea de conturialegeri localecentral park
Vi s-au umplut casutele postale de poze cu doamne si domni candidati la alegerile locale? Este firesc, suntem in campanie electorala si este cod galben - pe alocuri, rosu - de averse de promisiuni.
Multe dintre acestea baltesc dimpreuna cu apa in care, in curand, se vor deschide crese si gradinite pentru tantari. Scoala si-o vor face prin parcuri si exemplarele care vor apuca maturitatea isi vor da doctoratul pe pielea noastra.
In acelasi timp, inceputa in iunie 2011, linia de metrou... magistrala... care ar trebui sa lege unul dintre cele mai mari cartiere bucurestene de centru si, implicit, de celelalte cartiere, nu se mai termina.
Din pacate, s-au gasit concetateni care sa creada ca 7 kilometri de magistrala vor fi "subteranizati" in numai trei ani, cat se laudau constructori, primarie, guvern.
Iata-ne aproape in iunie 2016, si, dupa nici nu se mai stie si nici nu mai conteaza cate amanari ale termenului de dare-n folosinta, noul... deadline este toamna anului viitor, si asta pentru jumatate din distanta care trebuia terminata in trei ani.
De asemenea, la un moment dat, "nu mai erau bani"; la alt moment dat, in stil de mester Manole, "lucrarea" s-a surpat, amenintand existenta unor case.
Abia dupa vreo cinci luni, locatarii, evacuati imediat dupa surpare (macar atat!), s-au intors acasa si... falia a fost suturata, dar nu se stie cat o sa tina sau daca se va mai surpa in vreun loc. Cert este ca nu s-au gasit Ane de zidit in magistrala.
Ei bine sau ei rau, sau ei bine si noi rau, in acest context, au fost organizate cu mai mult sau mai putin fast, lansari de candidati pentru primarii. Din puzderia de insi, s-a remarcat unul care candideaza pentru un nou mandat.
Din discursul sau, este de retinut o comparatie intre celebrul Central Park din New York, pe care pana si vorbitorul il considera "de referinta", si unul dintre parcurile bucurestene, desigur, cel putin in parte, ctitorie a domniei sale.
Mai mult, candidatul respectiv i-a indemnat pe bucuresteni sa nu-l creada pe cuvant (!) si sa mearga la New York sa vada ei insisi ca parcul din capitala noastra este... "cu multe etaje peste Central Park".
In fiecare an, rapoartele Curtii de Conturi semnaleaza cel putin risipa pe care o fac autoritatile centrale si locale. Este foarte posibil ca locul X din Bucuresti sau din alt oras din Romania sa arate mai bine (de parca asta conteaza) decat locul Y din New York, din Boston sau din Honolulu, dar cu ce costuri si din buzunarul cui ies banii si in ai cui se duc?
Sigur ca bancutele din parcurile noastre sunt frumoase, dar cat costa una bucata? De ce sunt plantate miliarde de panselute, in loc sa fie cumparate autobuze, troleibuze, tramvaie si garnituri de metrou? De ce nu mai sunt plantate flori pe... pamant, ci, pe acelasi pamant, sunt construite paturi de marmura pe care sa fie plantate flori? De ce sunt pavate unele strazi cu marmura, care, pe langa faptul ca este o... scumpete are nevoie de... autocolante pentru ca trecatorii sa nu alunece si sa-si sparga capetele?
De ce este posibil ca faimosul Central Park sa fie inferior mandretei de parc invocat de primar? Pentru ca, de ani buni, Central Park este dat in administrare de catre Primaria New York unei organizatii neguvernamentale, nonprofit, numita Central Park Conservancy, care manageriaza aproape totul si care strange fonduri din care sa managerieze aproape totul, in parteneriat cu primaria.
Pe scurt, celebrul parc din capitala financiara a lumii nu este amenajat si intretinut, in mare parte, din bani publici, care sa fie cheltuiti si sifonati cu nemiluita!
Central Park Conservancy, infiintata in 1980 de cetateni dornici sa contribuie la pastrarea frumusetii parcului, strange, asa cum stie ea mai bine, 75% din bugetul anual de 65 de milioane de dolari al parcului si raspunde de intretinerea, infrumusetarea si de restaurarea lui.
Din 1980 pana astazi, datorita generozitatii cetatenilor, corporatiilor si fundatiilor, Central Park Conservancy a investit aproape 800 de milioane de dolari in Central Park, ai carui 843 de acrii sunt vizitati de 42 de milioane de persoane pe an, fiind, astfel, cel mai frecventat parc urban din Statele Unite ale Americii.
Cum fac americanii rost de bani? Ei bine, in fiecare an, in Central Park, in schimbul unei donatii de minimum 50 de dolari, administratorii parcului se angajeaza sa planteze, in numele donatorului si in onoarea unei persoane indicate de acestea, margarete, lalele sau crizanteme.
La noi, inainte de 1989, pe mai toate bancile de lemn, erau scrijelite inimioare si declaratii de dragoste.
In schimb, in Central Park, din 1986, exista programul adoptarii unei banci. De atunci, peste 4.100 de banci din cele aproximativ 9.000 au fost adoptate.
Pentru 10.000 de dolari, administratia parcului monteaza pe banca adoptata, o placuta personalizata cu un mic text pe care-l vrea donatorul, de la cereri in casatorie, pana la urari de la multi ani.
De asemenea, exista un Tree Trust, un fond in care pot fi donati bani pentru intretinerea celor aproape 20.000 de arbori din Central Park, inscris fiecare intr-o baza de date.
In schimbul banilor, donatorul isi poate vedea numele pe una dintre micile dale din partea de sud a Literary Walk.
Poate ca si zgarie-norii din Manhatan au fost construiti tocmai pentru ca americanii au stiut sa fie zgarie-branza cu lucrurile inutile si mana larga cu cele care conteaza, in timp ce, la noi, este exact invers.
Foto: skyscrapercity.com
Un produs media marca Rentrop&Straton 
