Cea mai buna oferta de Black Friday...
cea mai buna oferta de black fridayoferte black fridayreduceri black friday
Numaratoarea inversa a incetat, Black Friday, mult-asteptata zi a reducerilor a (re)venit. De fapt, de vreo luna de zile, unii comercianti o tin tot intr-o vinere neagra asa ca ar trebui sa-i spuna Black... Month.
Spre deosebire de "editiile" anterioare ale Black Friday, anul acesta, consumatorii nu sunt tentati numai cu televizoare, telefoane, electrocasnice, haine, ci si de unele banci, care au anuntat reduceri de dobanzi la creditele ipotecare si la cardurile de credit sa aiba omu’ cu ce sa cumpere lucruri care nu prea-i trebuie cu banii pe care nu prea-i are...
Sau poate ca reducerea cea mai utila de Black Friday ar fi cea a cursului euro, ca tot nu face, in mod real, moneda unica atat cat a ajuns sa (ne) coste. Ei, dar o atare reducere nu este posibila, din moment ce majoritatea marfurilor pe care ne dam banii si inainte si in timpul si dupa Black Friday sunt importate si platite in euro sau in dolari americani.
Culmea sau nu, in prag de Black Friday, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, facea un nou apel la cumpatare si explica faptul ca institutia pe care o conduce nu se pune - cum au unii impresia - in calea bunastarii si a cresterii nivelului de trai, dar sustine sporirea consumului si a salariilor cu un anumit dozaj, legat de productivitatea muncii.
Isarescu este de acord ca aceasta se masoara greu, mai ales in cazul bugetarilor. “Nu ai cum sa stabilesti o relatie directa, dar unde vezi ca s-a sarit calul? La balanta de plati! Aia e imbatabila”, a explicat guvernatorul.
Legat de cursul leului, el a spus ca acesta este mai mult un efect cand se depreciaza, decat o cauza: “Hai sa lucram la cauza! De ce cresc atat de repede importurile de bunuri de consum? De ce am ajuns la un miliard de euro pe luna deficit comercial? Cat de mult poate sa dureze asta? Poate agricultura, intr-un an bun, sa compenseze asta? S-ar putea sa poata. Trebuie analize. Dozajul si momentul... Ca in medicina: nu dai medicamentul la timp, cu dozajul respectiv, faci mai mult rau.”
El l-a citat pe seful din anii ’90 al FMI, Michel Camdessus, care, la Bucuresti fiind, le-a pus in vedere guvernantilor de atunci ca o masina se conduce si cu frana, nu numai cu acceleratie. In acelasi timp, Eugen Radulescu, seful Directiei de Stabilitate Financiara din BNR punea in vedere ca banca centrala este ingrijorata de acordarea de credite unor persoane supraindatorate sau care au o situatie financiara precara.
“Nu mai vorbim despre doua-trei credite, ci de credite de ordinul miilor, zecilor de mii, daca nu mai rau. Cei care au credite din mai multe surse le vor plati, mai intai, pe cele mai scumpe. Atunci, vor plati la IFN, nu vor plati la banci, nu-si vor plati impozitele”, a anticipat Radulescu. El adaugat ca gradul de indatorare a populatiei este in continua crestere.
“Din datele pe care le-am centralizat noi la banca, la nivelul persoanelor din ultima treime de venituri, veniturile cele mai de jos, serviciul datoriei in veniturile disponibile este aproape de 70%, in conditiile in care am avut cele mai scazute dobanzi din istorie. Niciodata nu am avut dobanzi atat de mici. Calculul nostru a fost ca, la doua puncte procentuale in plus la dobanda, din care unul s-a si intamplat, ajungem la 80%, de la 70%, din venitul disponibil si devine povara de plata a ratei scadente. Aceste evidente nu cuprind toate creditele. Nu avem creditele de la IFN care nu sunt in Registrul special. Nu avem decat cateva credite de la o serie de IFN care au acceptat sa raporteze niste date la Biroul de credite. Informatia pe care o avem nu e completa”, a declarat Radulescu.
Colac peste pupaza, la inceputul lunii trecute, analizele FMI legate de cheltuielile de consum si de gradul de indatorare al gospodariilor din 80 de state avansate si in curs de dezvoltare arata ca economiile respective beneficiaza de pe urma indatorarii doi-trei ani. Dupa ce cresterea devine dependenta de datoriile gospodariilor, mai trec alti doi-trei ani pana la o criza financiara.
Potrivit FMI, gradul de indatorare a gospodariilor a crescut constant, dupa criza globala inceputa in 2008. Nivelul mediu de indatorare a gospodariilor din economiile avansate a urcat de la 52% din PIB, in 2008, la 63%, in 2016, iar, in economiile in curs de dezvoltare, de la 15% din PIB, la 21%.
Nici la nivel statal, nu e bine. Datoria SUA este estimata la 18.000 de miliarde de dolari, iar cea a tuturor tarilor de pe Terra a ajuns la 215.000 de miliarde de dolari, adica 325% din PIB al intregii lumi.
Asadar, in general, si, de Black Friday, in special, cumparati pe banii dumneavoastra, cumparati un produs pentru ca face, pentru ca merita si aveti nevoie de el, nu pentru ca va permiteti sa platiti pretul cerut de vanzator.
Altminteri, pe urma, iar vom da vina pe bancile comerciale, care isi vad de rolul lor: platesc dobanda (pasiva) pentru banii deponentilor, bani pe care ii “vand” debitorilor care, la randul lor, platesc dobanda (activa) pentru banii luati cu imprumut.
“Cu asta ne ocupam noi, bancile! Suntem lacome? Cam da! Dar poate nu mai mult decat tine, debitorule, care vrei si casa si masa si masina, aici si acum, musai astazi, ca doar o viata ai, dar nu ai si bani, asa ca ii iei de la altii prin intermediul nostru. Te bucuri cand te muti in casa mai mare, iti freamata narile la mirosul de nou al apartamentului si al masinii? Perfect! Tot pe nas iti vor iesi toate, caci vei plati pentru ele cu varf si indesat!”
PS: Anul acesta, pana si recuperatorii de credite s-au gandit sa fie generosi, promitand reduceri importante pentru debitori. Daca stati bine si va ganditi, poate ca asta este cea mai buna oferta de Black Friday...
Un produs media marca Rentrop&Straton 
