Diaspora noastra aur poarta
romani diasporaremiteri romanieconomii romaniinvestitii romani
O analiza a Bank of America releva ca o perioada prelungita de preturi scazute ale petrolului va duce la transferul a 3.000 de miliarde de dolari dinspre producatori catre consumatori, reprezentand unul dintre cele mai mari transferuri de avere din istorie.
Ieftinirea cu mai bine de 71% a petrolului din ultimul an si jumatate a dus, deja, la cresterea cererii la nivel mondial. In statele in curs de dezvoltare, industria automobilului are cel mai mult de profitat de ieftinirea petrolului. Astfel, in China, carburantii ieftini ii incurajeaza pe consumatori sa cumpere tot mai multe masini de mari dimensiuni.
Ce vor face acestia, dupa ce pretul petrolului va reveni la un nivel demn de o resursa atat de usor epuizabila mai vedem. De altfel, nici nu este greu de anticipat, tocmai pentru ca asa ceva s-a mai vazut si inca relativ recent.
Este foarte probabil sa se intample acelasi lucru ca in cazul pietei imobiliare din SUA: un... subprime... auto, dar care, teoretic, va avea consecinte mult mai putin grave fata de subprime-ul imobiliar.
In acelasi timp, in Japonia, scadarea dobanzilor pentru economiile populatiei la... 0,001% infloreste - precum ciresii, in zilele lor bune - vanzarile de seifuri pentru micii antreprenori si pentru persoanele fizice.
La noi, Adrian Vasilescu declara, recent, ca romanii cheltuiesc 5% din banii pe care ii castiga pe imbracaminte si incaltaminte, in timp ce 7% se duc pe bautura si tigari.
Investim numai 1%, procent in care intra case, terenuri, actiuni. Totodata, economiile romanilor care muncesc in strainatate ar fi de nu mai putin de 30 de miliarde de euro, cifra care aproape ca l-a socat pana si pe guvernatorul Bancii Nationale a Romanei, Mugur Isarescu.
Fundatia Lufkin pentru Antreprenoriat si Migratie (FLAME) a prezentat o cercetare pe tema banilor pe care ii castiga romanii in strainatate.
Concluzia este ca, desi trimite, in fiecare an, in tara, 7 miliarde de euro, diaspora mai ramane cu economii/bani de investit: 28 de miliarde de euro, suma calculata pornind de la estimarea ca cinci milioane de romani locuiesc in strainatate, din care 3,5 milioane trimit bani in tara.
Conform Eurostat, un roman care munceste in Italia (tara in care, in 2015, romanii au infiintat 8,4% din totalul firmelor!) castiga 19.000 de euro net, pe an. 9.000 de euro ar reprezenta cheltuielile curente, asa ca ii raman 10.000 de euro.
Studiul arata ca un transfer mediu anual este de 2.000 de euro, deci, conationalului nostru ii raman 8.000 de euro care, inmultiti cu 3,5 milioane de trimitatori, da un potential total de economii si investitii de 28 de miliarde de euro.
In acelasi timp, rudele celor care lucreaza in strainatate primesc, in fiecare an, 2.000 de euro pe care nu ii cheltuiesc in totalitate, economisind o anumita parte, potentialul acestor economii fiind de doua miliarde de euro, astfel ca, in total, se ajunge la 30 de miliarde de euro.
Studiul mai arata ca 64% dintre romanii care muncesc in strainatate fac economii, dar numai 18% in conturi din Romania, iar 46% in strainatate. Din total, 62% economisesc pentru afaceri.
Guvernatorul BNR a remarcat ca preferintele de investitii ale diasporei se schimba de la a-si face o casa mare in Maramures, catre altceva.
Prin urmare, Romania ar avea de castigat daca ar incuraja spiritul antreprenorial al diasporei, astfel incat mare parte din uriasele sume estimate sa fie investite aici.
In afara de asta, Isarescu a pus in vedere ca tara nostra a ramas o oaza a dobanzilor pozitive, astfel incat romanii din diaspora ar putea face mai multe plasamente si investitii la ei acasa, mai ales daca ar exista demersuri coerente pentru sustinerea culturii antreprenoriale.
Imbucurator este ca 70% dintre cei plecati vor sa revina acasa, 40% mai devreme de trei ani, iar 20% chiar anul acesta. In plus, 13% dintre emigranti, care inainte nu aveau incredere in Romania, si-au schimbat optica.
Si mai bine, potentialul de antreprenoriat al migrantilor a urcat spre 40%, in 2013, si la peste 50%, in prezent, de la sub 20%, in anul 2000, si 15%, in 2010.
De asemenea, potrivit noii editii a raportului Global Entrepreneurship Monitor, studiul cel mai cunoscut din lume in domeniul antreprenoriatului, Romania depaseste media europeana in ceea ce priveste intentia de a incepe o afacere.
Ce ar putea face conationalii nostri cu banii economisiti? Ar putea imprumuta statul, ar putea cumpara produse romanesti, ar putea investi in fabricarea de produse autohtone; ar putea cumpara si renova case. Ar putea revitaliza satele parasite, dupa modelul printului Charles.
Ar putea incepe afaceri in turism si, bineinteles, ar putea investi in actiuni, daca nu au cine stie ce apetenta pentru risc, cu precadere, in cele emise de monopolurile de stat.
Asa cum, in urma cu 150 de ani, tinerii romani scoliti in strainatate incepeau sa schimbe mentalitatile patriei si contribuiau la modernizarea Romaniei, acum, acelasi lucru l-ar putea face capitalul romanesc din diaspora.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
