Educatia si (in)cultura pamantului
campanie cumintenia pamantuluibani cumintenia pamantuluieducatiecultura
Daca ritmul donatiilor se mentine si daca nicio companie locala sau vreun miliardar pamantean nu va sari cu stiva de "euroi", colecta nationala pentru cumpararea sculpturii "Cumintenia pamantului" are sanse mici sa atinga tinta de sase milioane de euro.
Din 19 mai, pana la jumatatea lunii iulie,17.000 de binevoitori donasera 306.773 de euro, putin peste cinci procente din cat tre’ sa dea obstea, la care s-ar adauga contributia de cinci milioane de euro, tot a obstii, dar figurand drept alocatie din bugetul statului.
Ministerul Culturii a anuntat ca, pana pe 1 august, campania pentru achizitionarea "Cuminteniei pamantului" adunase 361.098 de euro.
Ulterior, ministrul Culturii, Corina Suteu, a scris, pe Facebook, ca suma se ridica la 562.117 de euro (deci, nici macar 10%). Suteu a anuntat si ca Adrian Ghenie va dona contravaloarea uneia dintre lucrarile sale, Teatrul National din Bucuresti va deschide stagiunea cu un spectacol dedicat colectei si ca mai multe companii private si-au anuntat intentia de a dona bani pentru cumpararea lucrarii lui Brancusi.
Ramane de vazut daca, “in economia” campaniei, aceste intentii vor deveni fapte si cat de mult vor conta ele. Cert este ca pusculita se inchide pe 30 septembrie 2016.
Daca te cheama Dacia, Petrom, Rompetrol, MOL, Orange, Vodafone, Telekom si ai cifre de afaceri grase si poate, de multe ori, profit la fel de gras, obtinut pe aici, ce inseamna, pentru tine, 6 milioane de euro?
Insa, daca esti anonim de colt de tara, nu-ti inunda katharsisu’ sinapsele, nu te da extazul artei afara din casa - care poate ca inca nu s-a-ntalnit cu kilowattii/ora, nici cu reteaua de canalizare sau cu aia de termoficare.
Nu prea-ti arde sa te duci la teatru, la opereta, la opera si sa mai si privesti spectacolele cu ochi critic; nu prea iti arde de lecturi enciclopedice, cand ai numarul instalatorului pe “speed dial”, cand iti ia ore sa (a)duci copiii de la gradinita, cand vecinii asculta manele, cand tre’ sa mai sapi o fosa septica sau sa scoti apa care ti-a inundat casa pentru ca autoritatile nu au construit si intretinut diguri.
Statul vrea acum sa-i faca pe romani “constienti de participarea la actul cultural”, dar, cand tre’ sa aloce Educatiei procente din PIB, tot de el stabilite (!), se face ca ploua (din pacate, nu cu bani).
Eurostat, biroul de statistica al Uniunii Europene (UE), arata ca 19%, adica 300.000 de tineri cu varste intre 18 si 24 de ani din Romania, din totalul populatiei din aceste categorii de varsta, parasesc timpuriu scoala sau nu s-au mai inscris la o forma de scolarizare, dupa terminarea studiilor gimnaziale.
Ponderea tinerilor care se descotorosesc de scoala ca de un molar de minte (putina) a crescut, de la 17,3%, in 2013, la 18,1%, in 2014, ajungand la 19,1%, in 2015.
Dintre cei 300.000 de tineri care intorc spatele Scolii, peste 150.000 nu lucreaza, iar dintre acestia 75.000 nici macar nu vor sa se angajeze...
Cifre - nu impresii artistice sau pareri - la fel de seci ale Eurostat arata ca Romania si Bulgaria sunt pe primul loc in UE la riscul de saracie si excluziune sociala, cu 40% din totalul populatiei in aceasta situatie.
In acelasi timp, conform Institutului National de Statistica, 32,8% dintre gospodariile din Romania nu au putut face fata cheltuielilor cu venitul total net lunar realizat, in 2015, si 36% s-au aflat in imposibilitatea de a plati intretinerea locuintei din lipsa de resurse financiare.
Statistica mai spune ca, anul trecut, consumul a fost principala destinatie a cheltuielilor gospodariilor, detinand, in medie, pe ansamblul gospodariilor, 72,4% din cheltuielile totale.
Numai 10,6% dintre gospodarii si-au permis vizionarea unor spectacole de teatru, cinema si 15,2% cumpararea de carti, ziare, reviste.
Dar, in ciuda statisticilor, in nici trei saptamani din luna iulie a acestui an (fata de patru luni cat dureaza colecta pentru calcarul crinoidal caruia i-a dat viata Brancusi) 20.185 de concetateni au gasit resurse financiare si, intr-un ritm de trei subscrieri pe minut, 194 de subscrieri pe ora, au imprumutat statul cu 735.264.000 de lei, nu degeaba, ci contra unei dobanzi nete de 2,15% pe an...
Iata ca, bine stimulati de stat, se poate spune ca romanii au dobandit cultura financiara. Daca acelasi stat ar sti si chiar ar vrea sa stimuleze si Educatia si Cultura, nu ar mai fi nevoie sa le pretinda...
Un produs media marca Rentrop&Straton 
