Interviu Mihai Mares, Managing Partner Mares / Danilescu / Mares: Cheltuielile cu investitiile statului au scazut cu peste 10% in primele sapte luni ale anului

Interviu Mihai Mares, Managing Partner Mares / Danilescu / Mares: Cheltuielile cu investitiile statului au scazut cu peste 10% in primele sapte luni ale anului mihai maresparteneriatele publice-private

Statul roman si-a redus cheltuielile, in primele sapte luni ale acestui an, cu peste 10% fata de aceeasi perioada din 2012.
Una dintre modalitatile prin care statul poate atrage mai multi bani pentru a finaliza marile proiecte este prin parteneriatele publice-private (PPP), a declarat Mihai Mares, Managing Partner in cadrul casei de avocatura Mares / Danilescu / Mares, exclusiv pentru Manager.ro.

1. Ce avantaje ar aduce parteneriatele publice-private (PPP) pentru economia romaneasca? Exista si dezavantaje?

Cheltuielile cu investitiile statului au scazut cu peste 10% in primele sapte luni ale anului comparativ cu perioada similara din 2012, iar investitiile la nivel national s-au diminuat in primul semestru cu 4,4% fata de acelasi interval de anul trecut, contributia la cresterea economica fiind astfel negativa, de -1%. Cu acest peisaj economic este lesne de inteles ca Romania are nevoie de investitii pentru a intra pe un trend de crestere economica durabila.

O modalitate prin care statul poate atrage bani pentru a finaliza proiectele de infrastructura de orice tip este prin parteneriatele publice-private (PPP). Avantajele PPP sunt multiple, incepand cu finantarea privata a proiectelor publice, reducerea costurilor pentru autoritati si terminand cu faptul ca multe din riscurile proiectului sunt transferate partenerului privat. Principalul dezavantaj al parteneriatelor publice-private il reprezinta faptul ca administratia publica din Romania are o experienta redusa cu aceste tipuri de proiecte, iar pregatirea unuia poate dura foarte mult.

2. Ce sectoare ale economiei ar avea cel mai mult de castigat de pe urma acestor parteneriate si de ce?

Sectoarele care ar avea cel mai mult de castigat ar putea fi infrastructura rutiera si cai ferate, aparare, sanatate, educatie si apa si deseuri menajere, deoarece sunt domenii vitale care au nevoie de un flux constant de investitii. Cum statul nu poate sustine toate investitiile in aceste sectoare, parteneriatele publice-private reprezinta o solutie pentru a le dezvolta.

3. Cat de oportune sunt PPP in domeniul cultural si de ce?

In aceasta luna se desfasoara la Bucuresti un eveniment muzical de prestigiu international, Festivalul “George Enescu”, care este ca un magnet pentru oamenii de afaceri straini si romani. De exemplu, in acest an, municipalitatea din Paris a semnat un contract de parteneriat public-privat pentru construirea unei sali de concerte, un „Oras al muzicii” cum ii zic francezii, pe insula Seguin din Boulogne-Billancourt.

Consortiul castigator se va ocupa de constructia, finantarea, designul, operatiunile artistice si comerciale si de intretinerea noului centru cultural pentru o perioada de 27 de ani. Valoarea proiectului se ridica la 170 milioane euro si se va intinde pe o suprafata de 36.500 metri patrati. Complexul va include, printre altele, o sala mare de concerte cu 4.000-6.000 de locuri. Lucrarile de constructie vor incepe in martie 2014 si se vor termina in iunie 2016 si vor lucra pana la 500 de oameni pe santier.

4. Cum arata acum tabloul general al PPP in Romania? Minusuri si plusuri.

Conform ultimelor informatii publice in legatura cu acest subiect din data de 18 iulie 2013, in cadrul intalnirii de la Bruxelles dintre o echipa de specialisti ai Departamentului pentru Proiecte de Infrastructura si Investitii Straine si reprezentantii Comisiei Europene in vederea discutarii proiectului de Lege a parteneriatului public-privat, cele doua parti au stabilit o serie de modificari care ar trebui realizate in vederea imbunatatirii proiectului de act normativ.

In acest sens, elementele convenite de comun acord cu Comisia Europeana vor fi integrate in textul legii, urmand ca varianta finala a proiectului sa se rediscute, astfel incat proiectul de act normativ sa poata inregistra progres pe circuitul de avizare si ulterior sa fie transmis in Parlament. Dupa ce se va stabili forma finala a proiectului de act normativ, agreata cu Comisia Europeana, acesta va pleca pe circuitul de avizare, urmand ca ministerele implicate si interesate in aceasta lege sa formuleze observatii. Dupa discutarea observatiilor, Legea va fi trimisa in Parlament spre dezbatere.

5. Sorin Oprescu a afirmat recent ca vrea sa construiasca o sala de concerte care sa poata fi folosita la urmatoarele editii ale Festivalului ”George Enescu”. Ar putea fi acesta un PPP reusit? Argumente.

Cum ziceam si mai sus, o sala de concerte in PPP ar fi un proiect reusit pentru Romania. In schimb, avand in vedere ca initierea unui proiect de parteneriat public-privat apartine partenerului public, si ca acesta din urma intocmeste un studiu de prefezabilitate, studiu care sta la baza adoptarii deciziei de realizare a proiectului in parteneriat public-privat, rezulta ca Ministerul Culturii este cel mai avizat sa identifice si sa analizeze necesitatea construirii unei astfel de sali de spectacol. In functie de contributiile necesare din partea partenerului public pentru realizarea proiectului se poate avea in vedere si implicarea unei alte institutii, de exemplu Primaria Capitalei.

6. Sala Palatului este considerata ca avand o amenajare interioara depasita pentru un eveniment cultural de amploare. Reamenajarea acestui edificiu ar putea constitui un PPP de succes? Argumente.

Din informatiile publice, autoritatile vor mai degraba sa construiasca o noua sala pentru spectacole. Sala Palatului va fi modernizata, probabil, din fonduri publice. Cu siguranta ca reamenajarea acestui edificiu ar putea constitui un PPP de success, dar depinde ce vor hotari autoritatile.

Foto: Mihai Mares.