Gripa Spaniola - Cea mai severa pandemie din ultimul secol: 100 de milioane de DECESE
epidemiepandemiecoronaviruscovid 19
De-a lungul istoriei, pe Planeta a fost declarata de mai multe ori PANDEMIE. Adica un agent patogen transmisibil de la om la om a fost prezent in mai multe tari ale lumii si a facut numeroase victime. De la prima pandemie, din 1347, cauzata de ciuma bubonica, pana in anii 1900, sute de milioane de oamnei si-au pierdut viata, din cauza ferocitatii anumitor agenti patogeni. In anii 1900, insa, avea sa apara Gripa Spaniola, soldata cu 50 - 100 !de milioane de decese.
Odata cu finalizarea Primului Razboi Mondial si cu intoarcerea de pe front a soldatilor, omenirea avea sa fie zguduita, in 1918, de teribila Gripa Spaniola.
Dupa Ciuma Bubonica, aparuta in anul 1347, cunoscuta si sub denumirea de "Moartea Neagra", din cauza careia au murit, in cativa ani, intre o treime si o jumatate din populatia Europei, Gripa Spaniola e considerata a doua maladie mortala care a ajuns sa fie pandemica.
Desi nu este cunoscuta originea virusului, prima victima a gripei spaniole documentata in analele istoriei medicinei este bucatarul de campanie Albert Glitchel, decedat la 4 martie 1918, in Fort Riley, statul Kansas.
Din SUA, virusul a fost adus de Aliati in Franta, aceasta fiind prima tara europeana infectata. Primele victime au cazut soldatii fracezi, dupa care s-a raspandit cu rapiditate si in randul societatii civile, cuprinzand si multe alte regiuni de pe Glob: Rusia, China, India, Japonia, Africa si chiar indepartatele Insule Tahiti si Samoa.
De ce se numeste Gripa "Spaniola"?
Ca urmare a atentiei acordate acestei maladii in presa din Spania, care nu era implicata in conflictul armat global, motiv pentru care presa era libera si independenta, jurnalistii putand aborda orice subiecte considerau ca merita puse in atentia publicului cititor. Spre deosebire de transparenta din Spania, in care presa era independenta datorita impartialitatii sale militare in conflict, in celelalte tari precum Germania, Franta, sau Marea Britanie au fost cenzurata transmiterea oricaror informatii legate de aceasta pandemie, pentru a nu afecta moralul soldatilor de pe front.
Carantina din 1918, similara cu cea de astazi
Sistemele medicale de la acea vreme au fost depasite de situatie. Spitalele au devenit neincapatoare, iar medicii nu mai faceau fata solicitarilor, cazurile inmultindu-se exploziv de la o zi la alta. Ca masura de urgenta, dar si in incercarea de a evita contaminarea, s-a dispus infiintarea de spitale de campanie, in aer liber, pentru ca oamenii sanatosi sa nu fie nevoiti sa stea in incapere cu cei bolnavi. Masura nu a fost, insa, foarte eficienta, mai ales ca buna parte din personalul medical autorizat era detasat pe front, iar sistemul medical se baza mult pe voluntari.
Au urmat masuri de carantina, inchiderea activitatilor publice, inclusiv scolile, bibliotecile, muzeele. A aparut obligativitatea de a purta masti din tifon.
De asemenea, autoritatile au impazit orasele cu afise in care le recomandau oamenilor sa nu isi mai stranga mana, dar nici sa nu mai scuipe pe strazi. De asemenea, acestia erau sfatuiti sa stea cat mai mult timp in propriile case si sa evite sa se intalneasca in grupuri.
Gripa Spaniola ataca cu preponderenta tinerii
Spre deosebire de coronavirusul COVID-19, Gripa Spaniola ataca in special organismele tinere. In schimb, rata mortalitatii este aproape dubla fata de cea in cazul COVID-19. Desi nu este cunoscuta cu exactitate in cazul Gripei Spaniole, atestarile documentare indica valori intre 2,5 si 5%, in schimb, in cazul pandemiei cu noul coronavirus, aceasta este de 2-3%.
Virusul a facut intre 50 de milioane si 100 milioane de victime intre 1918 si 1919. Spre exemplu, numai in India au murit in anii 1900, 17 milioane de persoane, reprezenand aproximativ 5% din populatia din acea epoca. In unele zone, Gripa Spaniola a avut o rata de mortalitate chiar si de 20%. In Spania au fost, de asemenea, 8 milioane de infectati si aproximativ 300.000 morti.
Se pare ca 25-30% din populatia Globului de la acea vreme, a suferit de aceasta maladie mortala. Boala a fost observata prima data in Fort Riley, Kansas, Statele Unite la 11 martie 1918.
Gripa Spaniola a rapit personalitati marcante ale epocii, oameni de cultura, pictori, membri ai famiilor regale, dar si oameni politici de baza: Eremia Grigorescu, general, Harold Gilman, pictor englez, Gustav Klimt, pictor si decorator austriac, Vera Kolodnaia, prima stea cinematografica al filmului mut rus, Anaseini TakipÅ, regina de Tonga, si multi altii.
Gripa Spaniola a atacat in doua valuri
Gripa Spaniola a atacat in doua valuri. In primul val, virusul nu era atat de agresiv, insa in cel de-al doilea val, doar organismele puternice puteau supravietui o zi-doua, dupa declansarea simptomelor.
Ca simptome, persoanele infectate resimteau o stare de slăbiciune extremă, oboseală generalizată, febră şi dureri de cap si observau cum pielea lor capata o culoare albastruie. Aceste simptome culminau cu tuse puternica si incontrolabila, atat de severa incat uneori ducea la rupturi abdominale, iar ulterior hemoragii.
Pandemia s-a încheiat oficial în decembrie 1920. Bilantul, desi nu este clar conturat, fiindca nu toate cazurile au fost raportate arata astfel: 500 de milioane de persoane infectate, adica o treime din populatia Pamantului si intre 50 si 100 de milioane de decese.
Astazi, avem avantajul unui sistem medical net evoluat celui din anii 1900, insa caile de raspandire a unui agent patogen mortal sunt mai diverse ca niciodata, astfel ca pandemia de coronavirus reprezinta o provocare pentru omenire, cu implicatii uriase, in toate domeniile de activitate, motiv pentru care necesita o cooperare stransa, atat la nivel institutional mondial, cat si local, dar si disponibilitatea cetatenilor de a intelege necesitatea respectarii masurilor restrictive impuse in aceasta perioada.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
