Trianon - 4 iunie 1920. Un veac de Transilvanie romaneasca
romania mare4 iunie 1920tratatul de la trianon
4 iunie 1920 - o data care trece neobervata in tumultul evenimentelor zilelor pline de inedit pe care le traim. Insa, desi putem privi cu o oarecare toleranta uitarea acestei pagini de istorie, dat fiind ca prioritatea noastra, a fiecaruia, e acum sanatatea sau economia, in contextul politic in care ne aflam, e o greseala de neiertat.
In urma cu cateva saptamani, trecea precum gloria prin spicele de grau, un act normativ al UDMR care nu reprezenta altceva decat sfidarea Constitutiei Romaniei si a fiecarui cetatean in parte.
Autonomia Tinutului Secuiesc, trecuta tacit de Camera Deputatilor transmite doar un singur mesaj: Ne-am ales conducatori care nu isi iubesc tara, care au interese proprii, individuale sau de grup. Interese mojice se lafaie azi in scaune prea mari, prea bine platite din banii nostri.
Cum s-a incheiat povestea? Evident, cu amenzi pentru cei care au semnalat tentiva de atentat la tara insasi. Asa e la noi. Ne ocupam intotdeauna de efecte, in timp ce cauza persista si isi vede de ale ei.
Desi a trecut neobservata, 4 iunie e ziua in care s-a semnat Tratatul de la Trianon, ziua in care Ungaria a recunoscut unirea Ardealului cu Romania.
In 1920, la palatul Trianon de la Versailles, se recunostea oficial unirea Transilvanie si a unei parti din Banat cu Romania.
Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 intre Puterile Aliate invingatoare in primul razboi mondial si Ungaria, in calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat invins in primul razboi mondial. Tratatul a fost semnat in Palatul Marele Trianon de la Versailles de catre 16 state aliate (inclusiv Romania) pe de o parte si de Ungaria de alta parte.
Desi faptic unirea se realizase, acesta este momentul in care Ungaria recunoaste apartenenta de drept a acestei regiuni istorice.
”Tratatul de la Trianon apare tuturor romanilor, si indeosebi celor din Ardeal, ca o consfintire a unei ordini de drept mult mai redusa decat aceea pe care veacuri de convietuire si suferinte comune au sapat-o in constiinta istorica a neamului nostru. De aceea, in chip firesc, in opinia noastra publica, Tratatul de la Trianon evoca mai curand ideea unei completari decat ideea unei amputari, spunea Nicolae Titulescu, cel care semnase tratatul in numele Romaniei.
Desi castigatoare, in fata unei Ungarii care vede si astazi ziua de 4 iunie 1920 ca pe o catastrofa, Romania nu a sfidat suferinta maghiara. Istoricii vremii vorbesc despre lipsa manifestatiilor ostentative in semn de bucurie.
Romania a respectat suferinta aproapelui. O atitudine total opusa manifestata insa de liderul ungar Viktor Orban, care fara temei, posta saptamanile trecute o imagine cu Ungaria Mare, o atitudine batjocoritoare care insa a trecut si ea destul de neoservata de romani, ''luati'' mereu cu altele.
Nicolae Iorga a ilustrat monumental muntele de demnitate manifestat de Romani fata de o Ungarie care pierduse peste 70% din teritoriu.
''Ca unii care avem in inimile noastre cultul omeniei, intelegem si prin experienta proprie, care e lunga de atatea veacuri, durerile morale cele mari ale altora, pe care-i atinge suprema nenorocire a infrangerii. Din suflet compatimim pe unguri, ale caror calitati de rasa suntem in stare a le pretui, pentru cumplita nenorocire la care i-au adus defecte tot atat de insemnate si neputinta de a se conduce in momente de criza. Si, oricat ar fi fost de firesc ca la Bucuresti sa se faca demonstratie pentru triumful final al unei ostiri asa de incercate, care e cea mai mare iubire si mandrie a noastra, n-a stat in intentia noastra sa ofensam suferinta. Si am dori ca prin aceasta sa fim si provocatorii acelui reviriment in spirite, care ar reda operei comune a civilizatiei moderne pe un popor maghiar rationabil, fara nimic din acel imperialism coplesitor pentru altii, care exclude pana acum pe unguri de la orice colaboratie folositoare.''
La multi ani, Romania Mare! 100 de ani de Transilvanie romaneasca!
Un produs media marca Rentrop&Straton 
