Analizele Manager.ro: Poti sa castigi un razboi doar cu calculatorul? Adevarul despre razboaiele virtuale

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
Analizele Manager.ro: Poti sa castigi un razboi doar cu calculatorul? Adevarul despre razboaiele virtuale Analizele Manager.ro: Poti sa castigi un razboi doar cu calculatorul? Adevarul despre razboaiele virtuale
de Manager.ro la 19 Nov. 2012
Urmareste-ne pe Google News
razboi virtualatacuri ciberneticestuxnetestonia

Virusi informatici care arunca in aer echipamente complexe (dupa modelul din filmul Independence Day), bombe logice care paralizeaza flote intregi, accidente aviatice sau deraieri de trenuri produse la simpla apasare a tastei Enter - cam asta intelege o persoana obisnuita prin razboi virtual. Sunt lucruri care suna foarte periculos si care, desigur, starnesc ingrijorari. Ingrijorari alimentate si de multitudinea de carti si articole care exploreaza amenintarile razboiului virtual si modalitatile de contracarare a efectelor sale. Dar sunt oare aceste ingrijorari justificate? Unii specialisti spun ca razboiul virtual este mai mult publicitate si mai putin realitate.

Cel mai des mentionat exemplu de atac virtual dateaza din iunie 1982. Este vorba de explozia unei conducte de gaz din Siberia, provocata de sabotarea sistemului computerizat de control prin intermediul unui software “prelucrat” de CIA. Explozia in cauza a avut puterea de 3 kilotone - cat un mic dispozitiv nuclear - si nu a facut victime omenesti, in schimb a zdruncinat serios economia sovietica, acesta fiind de altfel si scopul urmarit de atacatori.

Problema (mare) cu povestea de mai sus este ca ea are la baza o singura sursa – cartea “At the Abyss: An Insider's History of the Cold War”, scrisa in 2004 de Thomas Reed, care la vremea incidentului era asistent in cadrul Consiliului National de Securitate al SUA. In afara de Reed, se pare ca nimeni nu mai stie de acest eveniment.

De exemplu, fostul sef KGB al regiunii Tiumen, unde se presupune ca ar fi avut loc explozia, neaga povestea. De asemenea, nu exista niciun raport al autoritatilor sovietice sau vreun articol in presa care sa confirme intamplarea, desi asemenea explozii (accidentale) erau frecvente in URSS si erau documentate cu rigurozitate. In plus, nici notele secrete pe care s-a bazat relatarea lui Reed (si care au fost ulterior desecretizate de CIA) nu au adus la iveala informatii care sa confirme ca aceasta explozie s-ar fi produs intr-adevar. Ca urmare, in lipsa documentelor sau a relatarilor credibile, totul ramane doar la nivel de speculatie.


Apoi, sa luam un alt caz foarte mediatizat de atac virtual – cel asupra Estoniei, din primavara lui 2007. La momentul acela aceasta tara se afla intr-un fel de mini-razboi rece cu Rusia, ca urmare a deciziei primariei din Tallin de a muta (din considerente edilitare, dar si politice) un monument al ostasului sovietic undeva la periferia capitalei, intr-un cimitir militar. Moscova a protestat energic la adresa acestei decizii, dialogul diplomatic intre cele doua tari a capatat accente acute si pe acest fond – coincidenta sau nu – reteaua informatica a Estoniei a devenit tinta unui atac masiv, de tip “denial-of-service”.

Astfel, in mod ironic, avantajul Estoniei de a fi o tara intens infomatizata s-a transformat rapid intr-o vulnerabilitate: serviciile online ale celei mai mari banci din tara au fost blocate pentru cateva ore, site-urile unor institutii guvernamentale si ale unor partide politice au cazut, comunicarea prin e-mail a fost bruiata sau blocata etc. Ca masura de aparare, Estonia a interupt legaturile Internet cu exteriorul, iar primul gest reflex a fost acela de a indica Rusia ca fiind raspunzatoare pentru aceste atacuri. “Ce diferenta este intre o blocada asupra porturilor sau aeroporturilor unui stat suveran si blocada institutiilor guvernamentale sau a website-urilor ziarelor?”, s-a intrebat retoric premierul estonian Andrus Ansip.

Dar in ciuda acestei analogii facute de premier, nu se poate spune ca atacul in cauza a fost un act de razboi. Actul de razboi, conform definitiei, trebuie sa fie violent (sau potential violent), sa aiba motivatii politice si sa urmareasca un scop precis. Ori, atacul asupra Estoniei nu indeplineste in totalitate aceste conditii. Cu siguranta, el a creat deranj, a fortat guvernul sa cheltuiasca niste milioane de euro pentru a pune la punct sisteme de aparare (patch-uri de securitate, firewalls) si a avut un impact emotional puternic, dar cam atat.

De altfel, niciun atac virtual inregistrat pana acum nu indeplineste conditiile mentionate mai sus, pentru ca niciunul nu a ranit vreodata vreo persoana si nu a distrus vreodata vreo cladire. Iar un act care nu este nici macar potential violent nu este un act de razboi. Daca separam razboiul de violenta fizica il transformam intr-o notiune ambigua – ar insemna ca nu mai putem face o distinctie intre Al Doilea Razboi Mondial si “razboiul” impotriva obezitatii, de exemplu.

Totusi, nu e deloc sanatos sa minimizam importanta atacurilor virtuale. E suficient sa ne amintim in acest sens de virusul Stuxnet, care a sabotat in 2010 programul nuclear iranian. Acest virus nu numai ca a determinat inchiderea centrifugelor de la baza nucleara din Natanz, dar a si manipulat cu subtilitate sistemul. Potrivit specialistilor care l-au studiat, Stuxnet s-a infiltrat in reteaua centralei, a interceptat valorile inputurilor de la senzori, a inregistrat datele si in final creat un cod legitim de control cu inputuri false, preinregistrate.

A fost un virus foarte complex, care, din cauza ca tinta finala – centrala iraniana – nu era conectata la retea, a trebuit sa fie imprastiat pe o arie foarte larga. El a infectat peste 100.000 de computere, mai ales in Iran, Indonezia si India, dar si in Europa sau Statele Unite, fara sa le distruga insa. Felul in care a fost programat, foarte specific, a permis ca el sa inceapa sa-si faca treaba doar atunci cand ajungea acolo unde trebuia sa ajunga, anume la centrifugele de la Natanz.

Sutxnet a fost in mod clar rezultatul unei operatiuni de amploare, cel mai probabil rodul unei colaborari americano-israeliene indreptate impotriva Iranului. Dar nici macar el nu poate fi considerat un act de razboi, pentru ca lipseste, cum spuneam mai sus, componenta violenta, amenintarea fizica.  

In concluzie, in domeniul virtual putem vorbi in momentul de fata doar de spionaj, de furt de date, de hackeri, de actiuni informatice punctuale care sa dea o lovitura serioasa unui adversar - asa cum s-a intamplat cu Stuxnet - dar nu de razboi. Cel putin deocamdata. Probabil va mai trece ceva timp pana cand toate actiunile ostile impotriva inamicului, inclusiv cele violente, vor ajunge sa fie operate efectiv din fata unui computer. Atunci, cu siguranta, termenul de "inarmare" va capata alt sens si se va referi in primul rand la recrutarea celor mai buni informaticieni.
 

Ultimele NOUTATI

Diferenta dintre zaharul alb si zaharul brun: Care este mai sanatos si de ce?
Ultima ora

Diferenta dintre zaharul alb si zaharul brun: Care este mai sanatos si de ce?

today29 Mar. 2024
2 anunturi de joburi cu salarii de peste 20.000 de lei net in Romania
Companii

2 anunturi de joburi cu salarii de peste 20.000 de lei net in Romania

today29 Mar. 2024
De la ce varsta e obligatoriu sa pui bani deoparte
Economie

De la ce varsta e obligatoriu sa pui bani deoparte

today29 Mar. 2024
Ce sa eviti sa spui si sa faci in fata patronului, dupa ce iti dai demisia
Economie

Ce sa eviti sa spui si sa faci in fata patronului, dupa ce iti dai demisia

today29 Mar. 2024
Educatie financiara: sfaturi practice pentru administrarea bugetului de afaceri
Business

Educatie financiara: sfaturi practice pentru administrarea bugetului de afaceri

today29 Mar. 2024
Mileniali, Gen Z, Boomers: 4 diferente generationale in preferintele de lucru pe care merita sa le cunosti ca manager
Companii

Mileniali, Gen Z, Boomers: 4 diferente generationale in preferintele de lucru pe care merita sa le cunosti ca manager

today29 Mar. 2024
Stresul la locul de munca si cum il poti depasi: 7 sfaturi practice
Life Style

Stresul la locul de munca si cum il poti depasi: 7 sfaturi practice

today29 Mar. 2024
Cum ti se reflecta personalitatea in alegerea masinii
Noutati auto 2022 - stiri din domeniul auto

Cum ti se reflecta personalitatea in alegerea masinii

today29 Mar. 2024
Legea nr. 296 2023 - Modificari MAJORE asupra mediului de afaceri din Romania

Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit. Zilnic in Inboxul tau.

Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special:

"Legea nr. 296 2023 - Modificari MAJORE asupra mediului de afaceri din Romania"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Partenerii nostri

Te-ar putea interesa si

De la ce varsta e obligatoriu sa pui bani deoparte
Economie

De la ce varsta e obligatoriu sa pui bani deoparte

today29 Mar. 2024
Ce sa eviti sa spui si sa faci in fata patronului, dupa ce iti dai demisia
Economie

Ce sa eviti sa spui si sa faci in fata patronului, dupa ce iti dai demisia

today29 Mar. 2024
Educatie financiara: sfaturi practice pentru administrarea bugetului de afaceri
Business

Educatie financiara: sfaturi practice pentru administrarea bugetului de afaceri

today29 Mar. 2024
Mileniali, Gen Z, Boomers: 4 diferente generationale in preferintele de lucru pe care merita sa le cunosti ca manager
Companii

Mileniali, Gen Z, Boomers: 4 diferente generationale in preferintele de lucru pe care merita sa le cunosti ca manager

today29 Mar. 2024

Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.

Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special:

"Legea nr. 296 2023 - Modificari MAJORE asupra mediului de afaceri din Romania"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016
x