De ce nu interzic americanii odata armele de foc?

De ce nu interzic americanii odata armele de foc? Din nou atacuri armate de amploare in SUA, la distanta de cateva ore: unul in centrul New York-ului, altul in Reno, in total 7 morti si 2 raniti. Cele doua atacuri se incadreaza in categoria mass shooting (incidente cu victime multiple produse de arme de foc, excluzand rafuielile intre bande si actele teroriste comandate de o organizatie) si se adauga celor peste 250 de evenimente similare produse in SUA doar in acest an (!). Crimele clasice, cu o singura victima, aproape ca nici nu mai atrag atentia in aceasta tara.

In SUA in jur de 50 de oameni sunt impuscati mortal in fiecare zi. Nu vorbim aici despre sinucideri si accidente cu arme de foc si nici despre victimele rezultate in urma unor confruntari cu politia, ci strict despre persoane ucise cu premeditare, inclusiv in incidente de tipul mass shooting. 

SUA sta foarte prost din acest punct de vedere. Are o rata a criminalitatii imensa si se situeaza in fruntea clasamentului mondial, in compania unor tari mai de mana a doua, ca El Salvador, Venezuela, Columbia, Guatemala, Honduras, Jamaica – lucru deloc magulitor pentru o natiune care crede despre ea insasi ca este cea mai tare de pe planeta.   

Si aceasta situatie cere o explicatie: cum se face ca tara cu cele mai multe premii Nobel castigate (420) si cu cele mai prestigioase universitati din lume este totodata si tara in care se produc aproape 20% din crimele comise la nivel mondial cu arme de foc? Cum se face ca SUA are o rata de 5 omoruri la 100.000 de locuitori, de peste 1.000 de ori mai mare ca in Singapore sau Japonia?

Sunt multe explicatii aici, care merg de la nivelul redus de educatie al majoritatii americanilor si influenta negativa a mass media pana la diversitatea culturala enorma a tarii, care duce garantat la tensiuni permanente intre diverse grupuri (albi, negri, hispanici, asiatici).

Dar explicatia cea mai simpla se leaga totusi de un aspect pe care americanii insisi l-au intuit si pe care l-au pus de zeci de ani pe lista lor de dezbateri: accesul la armele foc. Logica e evidenta: daca pe teritoriul SUA nu ar mai fi arme de foc disponibile pentru civili, n-ar mai fi nici crime comise cu astfel de arme. 

Armele ar fi rezervate doar politistilor, militarilor, procurorilor, vanatorilor si celor care locuiesc in zone mai izolate, frecventate de animale salbatice, iar permisele s-ar acorda doar in urma unor verificari foarte-foarte riguroase.

Ce impiedica Congresul sa dea o lege prin care sa invite populatia ca, pana la o anumita data, sa isi predea autoritatilor armele de foc detinute, contra unor despagubiri (poate chiar mai mari decat pretul de achizitie), urmand ca dupa acea data posesia unei arme de foc sa devina o infractiune pedepsita cu ani grei de puscarie? Lucrurile s-ar linisti in scurt timp, rata criminalitatii din SUA ar deveni rapid una demna de o tara civilizata.

Doar ca intervin interese economice. Cum sa scoti de pe piata un produs care aduce 15-20 de miliarde $ in fiecare an? Da, atat obtin firmele americane care produc arme de foc si munitii si care beneficiaza atat de un sprijin puternic din partea organizatiei National Rifle Association (NRA) care se opune din rasputeri limitarii accesului la arme de foc, cat si de imunitatea oferita de o lege emisa in 2005 (The Protection of Lawful Commerce in Arms Act - PLCAA) care le scuteste de responsabilitatea privind consecintele utilizarii produselor lor. 

Totusi, nu interesele economice constituie principalul motiv pentru care Congresul SUA nu interzice armele de foc. Si nici NRA sau PLCAA. Adevaratul motiv este altul: americanii insisi se opun unei asemenea masuri. Doar 20% din ei doresc interzicerea armelor, restul de 80% spun ca trebuie sa aiba posibilitatea sa se poata apara in cazul unei agresiuni si ca o arma de foc constituie singura modalitate eficienta in acest sens. 

In consecinta, piata infloreste si e clar ca armele de foc nu vor disparea prea curand din peisajul american. Cum nu vor disparea nici costurile asociate violentei produse prin intermediul lor. 

Estimarile arata ca aceste costuri (generate de servicii medicale de urgenta, spitalizare, politie, sistem judiciar, indemnizatii pentru incapacitate de munca etc.) se ridica la 275.000 $ pentru fiecare deces si la 25.000 $ pentru fiecare ranire. In total aproape 13 miliarde $ in fiecare an. 

Sursa foto: www.pexels.com