Fiecare dintre noi arunca anual la gunoi aproape 80 kg de mancare!

Fiecare dintre noi arunca anual la gunoi aproape 80 kg de mancare! Conform datelor FAO (Food and Agriculture Organization), o persoana consuma in medie 675 kg de hrana pe an. Iar alte 79 kg de hrana, dupa ce le cumpara, le arunca – lasa produsele sa expire in frigider sau, cand merge la restaurant, comanda mai mult decat poate manca. Mai adaugam la aceste 79 kg si pierderile care au loc pe traseul productiei, stocarii si transportului alimentelor si ajungem la un rezultat alarmant: o treime din hrana care se produce in fiecare an la nivel global nu ajunge sa fie consumata.

Cea mai mare parte din risipa de alimente are loc in gospodarii (60%), motivul cel mai frecvent fiind ca oamenii cumpara mai multa hrana decat le este necesara, o uita prin frigider, o descopera dupa ce termenul de valabilitate a expirat si sunt nevoiti sa o arunce.

Pe locul 2, responsabila pentru 28% din risipa, se situeaza industria food (restaurante, cafenele, servicii de catering), iar pe locul 3 vin comerciantii, in special supermarketurile, cu 12%, mai ales pe zona de alimente perisabile (legume-fructe).

Si un fapt mai putin constientizat este ca, odata cu aceasta hrana, se pierd si resursele care au fost utilizate pentru producerea ei: teren agricol, fertilizatori, carburanti, electricitate, apa, materii prime pentru ambalaje. 

Ca sa nu mai punem la socoteala si un alt aspect ingrijorator, anume ca risipa de hrana este responsabila pentru 8-10% din cantitatea totala de emisii de gaze cu efect de sera, depasind din acest punct de vedere industria aviatica. 

Apoi, foarte important, ce inseamna toata aceasta risipa din punct de vedere financiar? Inseamna pierderi de 1 trilion de dolari in fiecare an, bani care, evident, ar fi putut fi directionati spre sanatate sau educatie, lucru valabil mai ales in cazul SUA, o tara care nu sta prea bine la niciunul dintre aceste doua capitole si care este responsabila pentru aproape jumatate din pierderile amintite, de 1 trilion de dolari (473 miliarde $). 

Pentru americani, mancarea este ieftina, ei aloca doar 6,5% din venitul lor pentru achizitia de hrana (in Romania procentul este de 24,8%) si isi permit sa nu le pese daca arunca o mare parte din ea, adesea dintr-un motiv stupid: se uita pe ambalajele alimentelor din frigider si confunda data productiei cu data expirarii. 

Pretul accesibil al alimentelor este de altfel si principala explicatie pentru aceasta risipa: o cutie de lapte uitata in frigider sau cateva portocale care au prins mucegai nu sunt percepute ca niste pagube majore, lucru valabil nu numai in SUA, ci in mai toate tarile dezvoltate. Oamenii arunca alimente pentru ca pur si simplu isi permit.

Ce se poate face pentru stoparea acestei risipe, prezente inclusiv la noi? Probabil ar functiona o campanie la nivel national, asa cum au fost cele pentru combaterea violentei domestice sau pentru sprijinul copiilor din zonele defavorizate. Sau, mai simplu, am putea sa ne imaginam ca, de fiecare data cand aruncam un aliment la gunoi, aruncam de fapt o bancnota de 5-10 lei. Ceea ce, de altfel, este perfect adevarat. 

E si un paradox aici: suntem foarte atenti sa pastram si sa valorificam un ambalaj gol de plastic, ca sa recuperam garantia de 50 de bani, in schimb lasam sa se strice si aruncam fara niciun regret un iaurt pe care am dat de 10 ori mai mult.     

Sursa foto: www.pexels.com