Editorial Alexandra Stanescu: Iarna pe (o) ulita (nordica)

Editorial Alexandra Stanescu: Iarna pe (o) ulita (nordica) iarnaninge

Iarna, undeva intr-un oras din nordul Europei. Este trecut bine de tot de miezul noptii si... "Ninge cu argintul coamelor de cai..." Aiurea! Nu ninge asa de... incalcit, iar caii dorm demult. Ninge mai frumos decat orice. Ninge... perfect. Daca martienii ar exista si ar avea manuale care sa le invete plozii cum e pe Terra, ar ilustra capitolul "Ninsoare/Zapada" cu imaginile astea. Daca... venusienii ar exista si ar vrea sa afle despre cum ninge pe Terra, pe... "goagalul" sau pe "yutubul" lor, numai imaginile astea i-ar edifica...
Nicio adiere nu stranuta-n mijlocul fulgilor minusculi, nicio ramura nu se scutura de puf. Daca vedeau Alecsandri, Cosbuc, Toparceanu ninsoarea asta, isi dadeau foc la pasteluri si se inscriau la cursuri de recalificare...

Dar, in tot acest mirific peisaj citadin, totusi, cineva intra nu cu picioarele ci de-a dreptul, de-a curmezisul, de-a lungul si de-a latul, cu ditamai utilaju’. Nu e vreun… plug sau vreun plugusor ci e un plug… greu, e un buldozer cat toate zilele (si noptile polare) cu o cupa/cuva lata cat bulevardul pe care-l deszapezeste.

Namila profita ca nu e nici tipenie si ruleaza deszapezind si deszapezeste ruland cam cu vreo 30 de kilometri pe ora (!!!), trecand la milimetru pe langa chioscuri, gherete de portar, scari de bloc, panouri publicitare si stalpi de iluminat. N-are nicio treaba (cum s-ar zice pe la noi) si are multa treaba (cum s-ar zice pe la ei).

Pe roti ia in goana fata albului pamant, lama scanteie lung in luna, tone (de metal) se intind in vant, de fapt, pana la uriasul camion pe care il hraneste cu zapada. Buldozer si camion se misca atat de repede de juri ca sunt doua jucarii manevrate de un pui de Gulliver pe mocheta alba din dormitor…

A doua zi, case si bloculete, orasul intreg aratau ca o uriasa turta dulce peste care cofetarul scapase toata punga de zahar pudra. Singurele care iti aminteau ca nu te-ai trezit intr-o poveste erau strazile, stradutele, ulitele pe care puteai sa-ti duci linistit pasii unei realitati cat se poate de palpabile si pe care numai mintea iti putea aluneca spre visare...