Nu dupa comunism tanjesc oamenii
nostalgii comunisteregim ceausescuregrete ceausescucapitalismcomunism
Cele mai recente date ale Institutului Roman de Studii Sociale arata ca peste 53% dintre romani ar prefera sa (re)traiasca, avandu-l drept carmaci pe Nicolae Ceausescu. Procentul a crescut de la 44%, in urma cu doi ani.
Washington Times relateaza ca sinistra tentatie ar fi cauzata de problemele economice si politice, de lupta dintre actualul premier si actualul presedinte, de parca, inainte de aceasta lupta, cand presedinte si premier erau uniti in cuget si-n simtiri, majoritatea romanilor ar fi dus-o mirific.
Cotidianul american sustine ca anii de probleme politice si economice ne-au facut "din ce in ce mai nemultumiti de democratie si de piata capitalista" si ca, "odata cu noul regim, au aparut oportunitatile, dar s-a inradacinat coruptia capitalista care nu a adus nimic bun".
Dar, oare, coruptia comunista este mai breaza? "Coruptia nu a adus nimic bun"… Pai, unde, in lumea asta si poate si in altele, aduce coruptia ceva bun? Este ca si cand ai spune ca raul nu aduce nimic bun.
Miklos Marschall, director executiv regional al Transparency International, spune ca "oamenii simt ca de cresterea economica beneficiaza cei apropiati de cercul celor care iau decizii". Pai, daaah, de aia este atat de rea coruptia si de aia nu exista diferenta intre cea comunista si cea capitalista!
Comunismul si capitalismul sunt vazute de parca s-ar mai lua cineva, in caz ca a facut-o vreodata, dupa aceste "doctrine". Un stat functioneaza bine, prospera, progreseaza dimpreuna cu cetatenii sai cu cat anomaliile, anormalitatile, aberatiile, elucubratiile din cadrul sau sunt mai putine.
De exemplu, in regimurile asa-zis comuniste, marea anomalie, marea aberatie, absurditate este ca liderii asa-zisi comunisti sunt mai capitalisti decat un bancher de investitii, reusind sa adune, sa... capitalizeze bani si privilegii pentru ei si familiile lor, transformand statul in propria mosie, in propria societate comerciala inchisa (ermetic).
La randul lui, in asa-zisul capitalism, marea anomalie, marea aberatie, absurditate este ca, desi au lucrat toata viata la stat, unii functionari aduna averi comparabile cu cele facute de cei care au riscat si au devenit antreprenori, creand locuri de munca si platind statului, asa cum este normal, taxe si impozite, de care ar trebui sa beneficieze toti cetatenii, intrucat asta este rolul statului: sa fie cel mai mare prestator de servicii din banii contribuabililor si pentru toti acestia.
Un stat este prosper sau sarac, nu daca este comunist sau capitalist, ci in functie de cati bani se... "pierd" la varful si la periferia lui, indeletnicirea de a... "pierde" banii fiind prezenta si in comunism si in capitalism.
Un stat este prosper sau nu, daca le respecta sau nu cetatenilor sai drepturile si libertatile, daca nu le toaca pe acestea dimpreuna cu taxele si impozitele, daca statul nu este corupt si, prin urmare, extrem de ineficient.
Si cand a fost asa-zis comunist si cand este asa-zis capitalist si democratic, statul roman nu a fost eficient si a ramas in coada clasamentelor bogatiei, nu pentru ca se cearta perpetuu politicienii, ci pentru ca statul nu are ca scop deservirea cetatenilor sai si binele tuturor acestora, stiind si cum sa se poarte fiscal cu patronul milionar si cu angajatii cu salariul minim pe economie.
Cat priveste nostalgiile romanilor, nu dupa comunism tanjesc, ci dupa falsa siguranta a zilei de maine adusa de Ceausescu, in a carui vreme, "oricine avea un loc de munca", in care "nu erau someri, ca acuma".
Nu dupa comunism tanjesc oamenii, ci dupa dulceaga comoditate, dupa complacerea in... caldut, dupa lipsa de concurenta, dupa linistea paguboasa de a sti ca, si daca muncesc putin si prost, vor fi platiti si tolerati la locul de munca.
Nu dupa comunism tanjesc oamenii, ci dupa comoditatea de a avea aparent minuscula grija de a nu spune bancuri politice, in locul uriasei griji de a-si gasi si pastra locul de munca...
Nostalgia dupa asa-zisul regim comunist este ca somnul care vrea sa te fure cand sofezi, precum cantecul de sirena, precum tentatia naufragiatului de a-si stinge setea cu apa de mare, toate parand ca fac bine, cand, de fapt, duc la pierzanie.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
