Tu stii ce mai face mancarea ta?
risipa alimentemancare aruncatarisipa romania
...pai, raspunsurile nici nu pot fi multe: cea pe care o mananci imediat sta pe masa, cea pe care nu o mananci imediat asteapta, in refrigerator sau in camara, data la care va fi consumata sau data la care va expira.
Deci, mancarea ta nu a plecat la mare, de 1 Mai. Nu si-a luat bilet pentru Dubai sau Paris, nu face bunjee-jumping sau sky diving, nu s-a-nrolat in armata, nu duce copiii la gradinita si nici nu cere azil prin alte orizonturi.
Cu toate acestea, o mare parte din mancarea noastra cea de toate zilele - pentru care muncim in aproape toate zilele - nu apuca sa o ia pe drumul tubului digestiv, ci pe cel al gropii de gunoi.
Risipa de hrana in Romania a devenit o problema sociala majora, datele statistice evidentiind ca aruncam, in fiecare an, 250 de kilograme de alimente pe cap de locuitor, potrivit lui Teodor Mitrana, director al Asociatiei MaiMultVerde, organizatie care a lansat proiectul "Romania impotriva risipei de hrana".
Aceste date situeaza tara noastra peste media europeana de 150 de kilograme de alimente aruncate pe cap de locuitor. Cu toate acestea, acum cativa ani, alte statistici ne plasau mult sub risipa europeana.
Din cand in cand, apar avertismente ca aproape o treime din productia mondiala de alimente se duce pe apa sambetei. Oamenii cumpara mai mult decat pot manca, lasa alimentele sa expire, lasa mucegaiul sa se astearna peste kilogramele de fructe din care au mancat 1-10%.
In SUA, in fiecare an, ajung la gunoi peste 30 de milioane de tone de mancare. In tarile sarace, aproape jumatate din recolta ramane pe camp, o alta parte se strica in timpul transportului, alta in timpul depozitarii.
In tarile dezvoltate, risipa apare la receptia alimentelor, cand supermarket-urile refuza (pentru ca asta ar face si consumatorul!) legumele si fructele care nu se ridica la anumite standarde... estetice.
Tot in SUA, sunt irosite miliarde de litri de apa pentru irigatii care se dovedesc inutile, din moment ce mare parte din mancarea obtinuta astfel se arunca.
De asemenea, terenul folosit pentru obtinerea carnii si produselor lactate care se arunca in SUA insumeaza 8,3 milioane de hectare. Mai grav este ca acest teren rezulta prin defrisari.
Totodata, 10% din emisiile de gaze cu efect de sera provin din procesele de productie ale unor alimente care nu vor fi niciodata consumate.
Un studiu realizat la cererea Uniunii Europene arata ca locuitorii Uniunii, in frunte cu britanicii, risipesc 22 de milioane de tone de hrana pe an, iar aruncarea a nu mai putin de 80% din cantitatea totala ar putea fi evitata...
Conform FAO, in fiecare an, peste 1,3 miliarde de tone de alimente sunt risipite, in intreaga lume, reprezentand circa 30% din productia de alimente la nivel mondial si implicand costuri de 750 de miliarde de dolari.
Risipa inseamna un imens prejudiciu pentru mediul ambiant. Anual, hrana produsa fara a fi consumata inghite un volum de apa echivalent cu debitul fluviului Volga.
In plus, risipa este vinovata pentru aducerea in atmosfera a 3,3 gigatone de gaze cu efect de sera.
Oricat de precise sau de imprecise ar fi aceste statistici, ajunge sa ne gandim la obiceiurile noastre de consum si la cele pe care le vedem la altii.
Daca veti fi atenti, prin restaurante, clientii comanda portii mari din mai multe feluri de mancare. In afara de asta, exista nesanatosul obicei de a bea apa in timpul mesei.
Cat poate duce un stomac de om normal, nepantagruelic, cate alimente solide si lichide incap in el, intr-o perioada scurta de timp?
Pentru cine a apucat sa se cunoasca pe sine, aceasta intrebare nu ar trebui sa fie retorica.
Si tocmai pentru ca statisticile nu sunt atat de precise, Asociatia MaiMultVerde vrea sa faca un studiu legat de ce inseamna risipa de alimente si sa identifice solutii pentru a opri fenomenul, datele cercetarii urmand sa fie baza pentru modificari legislative.
Spre deosebire de alte state din Uniunea Europeana si de aiurea, Romania are marele avantaj pentru consumatori/clienti -recunoscut, chiar... adorat de expati - ca multe magazine alimentare au program de luni, pana duminica, pana la orele 22.00 si exista si unele deschise in permanenta, ca spitalul sau ca hotelul.
Cel putin pe timp de iarna, stocarea de alimente in frigidere sau camari nu prea se mai justifica. Aproape la orice ora, poti cumpara orice din frigiderele si camarile magazinelor.
Se tot vorbeste despre... trasabilitatea alimentelor. Adica, sa stim daca laptele vine de sub coada vacii noastre sau a vacilor de dincolo de granite. Dar la trasabilitatea mancarii pe care fiecare dintre noi o cumpara nu prea ne gandim. Luam din raft si punem in cos. Ajungem la casa, platim. De la casa, venim acasa si desertam, umplem propriile spatii de stocare, dupa care, mancam o parte iar o alta ramane uitata, urmand sa ajunga la groapa de gunoi.
De fapt, nu aruncam numai mancarea respectiva, ci propria noastra munca si pe a altora. Mancarea - ca, de altfel, orice cumparam - inglobeaza MUNCA.
Producatorul a muncit si a consumat resurse (temporale si materiale) pentru a produce un anumit bun, noi am muncit si am consumat alte resurse pentru a-l cumpara.
Prin urmare, daca nu stiti ce (mai) face mancarea dumneavoastra, daca nu stiti pe unde mai umbla dupa ce o cumparati, ar fi timpul sa aflati...
Un produs media marca Rentrop&Straton 
