Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
Adevarul este ca exista o prapastie intre Germania si statele europene aflate in suferinta. Si aceasta prapastie este ilustrata foarte bine la nivel lingvistic: astfel, in Irlanda, Spania, Italia, Franta se vorbeste de “austerity”, “austeridad”, “austerita”, “austerite” – adica de un fenomen dureros a carui denumire deriva din latinescul “austerus” (strict, sever), in timp ce in Germania se vorbeste de “sparkurs” (parcurs spre economisire), adica de un fenomen rational, inteligent si sanatos, axat pe gestionarea cumpatata a resurselor.
Asta si cere, de altfel, Germania tarilor cu probleme – gestionarea cumpatata a resurselor. Reticenta ei in a acorda fonduri suplimentare statelor ramase fara bani si care au cheltuieli exagerate, ca Grecia si Spania, este o chestiune care tine atat de rationalismul economic, in primul rand, cat si de morala. De ce trebuie contribuabilul german sa sustina cu bani un grec inconstient care si-a facut 20 de carduri de credit si care s-a trezit acum ca i s-a diminuat salariul sau ca si-a pierdut slujba?
Imaginea Angelei Merkel imbracata in uniforma SS este deja una de rutina pe primele pagini ale tabloidelor din Grecia, dar Germania nu este dispusa nicicum sa-si indulceasca politica. Poate si pentru ca Merkel vrea sa nu se indeparteze de electorat si sa isi creasca astfel sansele la alegerile parlamentare federale, programate in septembrie.
Si criticile curg. “Germania refuza sa recunoasca efectele reale ale politicii sale de austeritate”, scriu, de exemplu, ziarele din Portugalia. “Este o manifestare de oportunism politic rar intalnita in randul elitelor germane. O abordare nedemna de o tara care, la un moment dat, pe vremea cancelarului Helmut Kohl, a avut curajul sa-si asume responsabilitatea pentru Europa, ignorand uneori propria opinie publica. Dar domnul Kohl facea parte dintr-o generatie de oameni politici care sunt greu de gasit in Europa actuala.”
Desigur, asemenea critici nu pot decat sa starneasca iritarea Angelei Merkel. Dar, inainte de a se irita prea tare, ea ar trebui totusi sa priveasca si la efectele politicii sale. De pilda, ca sa ramanem la cazul Portugaliei, o comparatie cu situatia de acum doi ani, inainte de aplicarea masurilor de austeritate, este foarte elocventa: somajul a crescut de la 12,9% la 18,2%; deficitul bugetar a crescut de la 4,4% la 5,5% din PIB; datoria publica a crescut de la 106% la 123% din PIB.
Nu este de mirare, in aceste conditii, ca 240.000 de portughezi (5% din populatia tarii) si-au parasit tara in acesti doi ani, indreptandu-se spre alte zari, inclusiv spre fostele colonii portugheze Brazilia si Angola.
Pana la urma, de ce nu merge totusi treaba, unde e problema cu criza aceasta a zonei euro? Ei bine, problema s-ar putea sa fie faptul ca se incearca aplicarea unui model unic unor economii foarte diverse. Astfel, toate tarile Uniunii, si in special cele din zona euro, trebuie sa indeplineasca exact aceleasi conditii, iar performantele economice ale fiecareia trebuie masurate conform acelorasi criterii, fara se se tina cont de traditiile economice, foarte diferite de la o tara la alta.
Diversitatea europeana, atat de ridicata in slavi de politicieni, se refera, se pare, strict la diversitatea culturala. Atunci cand vine vorba de diversitatea economica, orice forma de entuziasm, sau chiar de toleranta, dispare. De-aceea Portugalia, Spania, Grecia si Irlanda au fost fortate sa adopte aceleasi programe pentru a-si asana finantele si pentru a indeplini criteriile de performanta impuse tuturor. Doar ca, din pacate, s-a dovedit ca treaba aceasta nu functioneaza. In ciuda monedei unice, diversitatea economica este cea care predomina in Europa.
Si, colac peste pupaza, in timpul acesta in care batranul continent se duce la vale, alte zone ale lumii se redreseaza. SUA, de exemplu, se lauda acum cu o economie in crestere si cu o rata a somajului la cel mai mic nivel din ultimii patru ani. Si isi permite, de pe aceasta pozitie de superioritate, sa dea sfaturi Uniunii Europene, sugerand Bruxelles-ului sa urmeze modelul american al stimularii pietelor de capital, in loc sa se agate cu incapatanare de masurile de austeritate si de reducere a deficitului bugetar.
E un sfat poate corect, dar de-a dreptul deplasat, din moment ce el vine din partea unei tari care a declansat criza prin lacomia si iresponsabilitatea bancilor sale, nu-i asa?
Evaluarea Nationala - Teste rezolvate la limba si literatura romana clasa a VIII-a
Aventura continua Fise interactive pentru clasa pregatitoare - Comunicare in limba romana
Istorie Bacalaureat - Sinteze Idei esentiale si Repere cronologice Editie revizuita
Ultimele NOUTATI

ANAF poate trimite controale peste firme pentru rambursarea TVA din cauza asociatilor. Ce reclama consultantii fiscali

Guvernul Niculescu anunta schimbari majore: impozite, pensii, autostrazi, spitale si programul Rabla. Ce prevede planul pentru 2027–2030

Contract de comodat auto: ce este, cand se foloseste si cum se completeaza

Creditele afectate de dosarul ROBOR ar putea fi recalculate in functie de IRCC. Ce prevede proiectul adoptat de Senat

Motorina s-ar putea scumpi din nou in Romania. Avertismentul AIE privind criza petrolului

Partenerii nostri
Cum rezolvi spetele dificile si iti sustii deciziile fiscale cand legea lasa loc de interpretari?
Bon fiscal la plata cu cardul: ce trebuie sa stii ca sa NU risti amenda
Cum alegi marfa potrivita pentru un magazin aflat la inceput
Confort si stil in garderoba de zi cu zi: cum alegi incaltamintea potrivita
Nu amana investitia, finanteaza inteligent echipamentele agricole
Te-ar putea interesa si

Guvernul Niculescu anunta schimbari majore: impozite, pensii, autostrazi, spitale si programul Rabla. Ce prevede planul pentru 2027–2030

Contract de comodat auto: ce este, cand se foloseste si cum se completeaza





