Cu cat si-au suprataxat bogatii guvernele in criza

Cu cat si-au suprataxat bogatii guvernele in criza spaniafrantasuprataxarebogatirecesiunetaxa

Suprataxarea celor bogati a devenit, in perioada de recesiune economica, practica la care au apelat tot mai multe guverne. Astfel, autoritatile incearca sa faca fata complicatiilor de natura financiara, care nu au putut fi rezolvate prin alte masuri de natura economica.
Suprataxarea bogatilor din Spania a adus la buget un plus de un miliard de euro
 
Metoda respectiva a fost testata inca din 2011 in Italia, unde fostul premier Silvio Berlusconi a introdus, in 2011, o "taxa de solidaritate" de 3% pentru italienii care castiga mai mult de 500.000 de euro anual, al caror numar a fost estimat la 3.600 de persoane, ce urma sa fie mentinuta pana in 2013.
 
Varianta initiala viza o taxa de 5% pentru veniturile mai mari de 90.000 de euro, abandonata in contextul tensiunilor politice din acest stat. Potrivit ministrului de Finante Giulio Tremonti, diferenta urma sa fie acoperita prin masuri mai dure pentru combaterea evaziunii fiscale, conform datelor publicate de Bloomberg.

In plus, in septembrie 2011, fostul premier spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero a reinitiat o taxa, eliminata chiar de el inainte de recesiune, pentru spaniolii cu proprietati imobiliare, cu exceptia locuintei principale, precum si actiuni si depozite bancare, cu o valoare cumulata de peste 700.000 de euro.
 
In Spania, numarul contributorilor a fost estimat la 160.000 de euro, iar platile totale la peste un miliard de euro pe an. "In momente dificile, este corect ca cei care au mai mult sa dea mai mult", a argumentat atunci seful inspectorilor fiscali, Jose Maria Mollinedo, potrivit The Guardian.

Tot aici, guvernul condus de Mariano Rajoy a introdus, la inceputul lui 2012, majorarea impozitului pe venit, acesta ajungand de la 45% la valoarea majorata de 51%, pentru cei cu veniturile mai mari de 175.000 de euro pe an. Anul trecut, perioada marcata de o agravare a perspectivelor economice, este momentul de varf al atacului la averea celor bogati.

Modelul slovac a avut mare succes
 
In decembrie 2012, guvernul slovac a decis majorarea taxei de 19% pentru bogati, politicieni si companii, incepand cu 2013. Astfel, a fost majorata taxa pe profit pentru toate companiile din Slovacia la 23%, iar taxa pentru persoanele care castiga mai mult de 3.300 de euro a fost stabilita la 25%. 

Toti politicienii din aceasta tara, inclusiv pesedintele, ministrii si membri ai Parlamentului, au platit o taxa suplimentara de 5% din salarii, conform AFP. Taxa pe profit a fost considerata motorul succesului economic, atragand investitii straine directe, in special in sectoarele auto si electronic.

Astfel, Slovacia a avut cea mai rapida crestere economica, in 2012, dintre tarile din zona euro, estimata la 2,6%, comparativ cu 3,3% anul precedent si 4,2% in 2010. In acest an, cresterea ar putea incetini la 1,6%, potrivit bancii centrale.

In Cehia, presedintele Vaclav Klaus, a aprobat la sfarsitul anului trecut legea privind suprataxarea bogatilor. Astfel, din 2013, cehii cu un castig lunar de peste 100 de mii de coroane cehe, adica 5.200 dolari platesc o taxa suplimentara de 7%, a relatat The Voice of Russia. Potrivit estimarilor, economia Cehiei, puternic dependenta de exporturile in zona euro, a inregistrat o contractie de 1% anul trecut.

Si in SUA, americanii bogati au avut de platit mai mult ca ceilalti cetateni. Administratia Obama a decis majorarea impozitelor pentru americanii cu venituri mai mari de 400.000 de dolari, dar si pentru venituri din capital, dividende si proprietati imobiliare cu o valoare mai mare de cinci milioane de dolari. 

Semnificativa pentru aceasta tendinta este politica presedintelui francez Francois Hollande. Guvernul socialist din Franta a incercat sa impuna o taxa de 75% asupra partii de venituri care depaseste 1 milion de euro anual.
 
Masura, care a declansat un exod al bogatilor francezi in tari precum Belgia sau chiar Rusia, a fost respinsa de catre Consiliul Constitutional al Frantei, deoarece nu ar respecta principiul egalitatii in fata finantelor publice. Oricum, presedintele francez este decis sa gaseasca o noua forma de aplicare a planului sau.

Totusi, "avand in vedere venitul redus pe care il poate aduce, de aproximativ 300 milioane de euro anual, scandalul pe care l-a provocat si prejudiciul adus imaginii Frantei, ar fi mai indicat sa fie trecuta sub tacere", a apreciat Philippe Gudin, economist la Barclays, citat de BBC.