Mama, tata, nu ma asteptati acasa de Paste. Va iubesc prea mult ca sa vin!

Mama, tata, nu ma asteptati acasa de Paste. Va iubesc prea mult ca sa vin! pastesarbatorile pascalepandemieepidemiecoronavirus

Noi, romanii, traim intr-o alta dimensiune spirituala sarbatorile religioase. Noi chiar le traim. Le traim impartasindu-le cu cei dragi si nu concepem Paste sau Craciun fara sa fim in jurul mesei imbelsugate, plina de preparatele mamei, atat de gustoase! Noi, romanii, oricat de departe ne-ar duce viata si in orice restaurante scumpe am fi obisnuiti sa luam masa, sa savuram un vin bun, ne delectam cu adevarat doar cu ce scot mamele sau bunicile noastre din cuptor, cu vinul dulce si viu colorat din via de la tara, cu mirosul florilor din gradina, cu tot ce ne aminteste de copilarie, de puritate, de familie. Anul asta, mama, nu ma asteptati acasa! Va iubesc prea mult ca sa vin!
Inca nu le-am spus, inca nu i-am anuntat ca nu ma voi duce acasa de Paste. Nu pentru ca nu m-am decis. Am stiut, inca de acum cateva saptamani, ca e prea periculos. Pentru ei. Dar copilul din mine inca nu a gasit puterea sa ii anunte ca, la masa de Paste, sa puna un tacam in minus.

Cum sa-i spun mamei sa nu mai pregateasca tortul meu de ciocolata preferat?

Cum sa-i spun bunicii ca nu ma vede de Paste, cand imi spune mereu cat de dor ii este si ca se teme ca, intr-o zi, curand, nu o voi mai vedea niciodata.

Cum sa-i spun tatei ca fata lui nu mai vine de la Bucuresti sa se aseze cu ei la masa, sa povesteasca, sa rada, sa dea viata intregii case, sa umple casa cu bagaje?

Cum sa-i spun surioarei mele ca nu ma vede, cand ii citesc prin telefon, in glas, dorul de mainile care au crescut-o de mica?

Cum sa le spun florilor din gradina ca, la prima lor imbobocire pe anul asta, nu voi mai fi acolo sa le fac o poza, asa cum obisnuiam?

Cum sa nu ascult Slujba de Inviere, in biserica copilariei mele, cum an de an faceam?

Cum sa-mi vopsesc singura ouale de Paste si cu cine sa ciocnesc? Cine sa-mi raspunda "Adevarat a Inviat"?

Anul acesta, nu ma asteptati, desi nu stiu "cum" voi reusi sa stau departe. O voi face. Si nu pentru ca nu va iubesc, ci din contra. Pentru ca vreau sa va am aproape mai tarziu. 

Nu, nu vin. Dar faceti tortul! Asa, cu multa ciocolata, si blat pufos si insiropat. Daca il vad intr-o filmare, promit, mami, sa ma satur din priviri!

Citeste si: Epopeea unei pandemii: De la 11 martie, pana in prezent. Cum a evoluat pandemia si ce masuri s-au luat in Romania in aceasta perioada