Studiu de caz: Bancile online prind aripi in China
studiu de cazbancichinafirmeconsultantadepozite
In luna iunie a anului trecut, o sucursala afiliata gigantului Alibaba le-a facut chinezilor "o oferta de nerefuzat": Investiti la noi si va vom plati mai mult decat bancile chineze. Dobanzile oferite de bancile de pe internet au inceput sa fie mai generoase decat cele ale institutiilor traditionale. In februarie 2013, 81 milioane de cetateni au apelat la produsul financiar denumit Yu'e Bao, care inseamna "tezaur suplimentar".
Fondul, care a fost infiintat de Alipay, o unitate a Alibaba, gestioneaza in prezent active in valoare de 40 miliarde dolari, acesta fiind cel mai mare fond pentru oamenii de rand din China.
Potrivit nytimes.com, multe companii chineze din zona internetului au urmat modelul Alibaba, promitandu-le clientilor dobanzi mai mari la depozite. Rezultatul se traduce intr-un "asalt" asupra unuia din cele mai vitale instrumente folosite de guvernul chinez pentru "strunirea economiei": dobanzile.
"Discutam despre liberalizarea pietei dobanzilor", spune Chang Chun, care preda economia in cadrul AIF (Advanced Institute of Finance), ramura a Universitatii Jiao Tong din Shanghai. "Oamenii vor sa obtina randamente mai bune la depozite si economii si sa se eschiveze de la legislatia stufoasa".
Jack Ma, presedintele excentric al Alibaba, insista ca reglementarile financiare ale Chinei ii "sufoca" pe investitorii mici si consumatorii medii. El a promis ca va revolutiona sectorul de servicii financiare al Chinei. "Industria financiara are nevoie de o scanteie, care sa aprinda revolutia", a spus Ma in iunie 2013.
Cei mai mari castigatori sunt clientii chinezi, care obtin dobanzi anuale de pana la 7% la depozitele numerar. Bancile traditionale nu sunt atat de generoase si ofera dobanzi de 3,3%.
Timp de mai multi ani, politicienii chinezi au promis ca vor liberaliza dobanzile, ca parte a reformei menite sa asigure un rol mai important al economiei pe piata, astfel incat PIB-ul sa creasca rotund. Din cauza opunerii bancilor si a altor institutii chineze de stat, controlul asupra dobanzilor nu a fost inca detensionat.
Analistii spun ca decizia guvernului de a permite companiilor de pe internet sa ofere o varietate de servicii financiare si investitionale reprezinta un efort de furnizare a unor alternative la bancile de start; astfel, controlul asupra dobanzilor ar putea fi diminuat.
Chiar daca suma de bani este relativ mica - circa 50 miliarde dolari versus o economie de 9 trilioane de dolari - ascensiunea incredibila a serviciilor financiare online intensifica rivalitatea pentru clienti si pune presiune asupra bancilor guvernamentale chineze, care erau deja supuse unei tensiuni financiare. Finantarea "online" este popularizata intr-o perioada in care guvernul incearca sa puna capat "afacerilor subterane"; bancile online ar reprezenta un risc major pentru legislatie, spun autoritatile.
Nu toata lumea este multumita de fenomenul analizat. In saptamanile recente, criticii s-au referit la produsele online drept "vampiri care sug sangele bancilor" si i-au avertizat pe investitori ca riscurile sunt uriase. Autoritatile chineze au anuntat la finele lunii februarie ca vor institui noi reguli pentru guvernarea sectorului financiar online.
Liderii companiilor care ofera servicii online, precum cei de la Alibaba, Baidu si Tencent, spun insa ca riscurile sunt reduse. Ei precizeaza ca activeaza in litera legii si investesc banii in instrumente care prezinta un risc redus. Principiul nu este garantat si daca respectivii clienti vor pierde banii, spun analistii, autoritatile se vor confrunta cu numeroase reclamatii.
In ultimii zece ani, guvernul a ajutat bancile de stat prin stabilirea unui prag in privinta dobanzilor la economii. Bancile au inregistrat profituri frumoase, bani pe care i-au folosit apoi pentru restructurare, in urma pierderilor masive din anii '90.
Depozantii, pe de alta parte, au constatat ca valoarea depozitelor lor s-a deteriorat, din cauza ratei ridicate a inflatiei. Economistii spun ca politica a actionat ca "un impozit" pentru clientii bancilor.
Investitorii chinezi bogati au fost nevoiti sa-si canalizeze banii spre active precum aurul, arta si proprietatile imobiliare. In anii recenti, multi investitori au cautat sa-si rotunjeasca randamentele prin achizitia produselor de management al averilor. Produsele pot fi insa riscante, deoarece banii sunt folositi deseori pentru finantarea imprumuturilor cu dobanzi mari pentru dezvoltatori si companiile guvernamentale din domeniul infrastructurii.
In prezent, investitorii apeleaza la produsele investitionale online. Dobanzile oferite de produse precum Yu'e Bao scot la iveala slabiciunile sistemului financiar al Chinei, unde investitorii au mai putine optiuni decat in Vest, mai ales cand vine vorba de dobanzile fixe.
Alibaba este principala "scanteie" a noului val. Compania a dominat comertul electronic in ultimii ani, cu site-uri populare, precum Taobao si Tmall si a infiintat o divizie care ofera credite pentru IMM-uri. In 2013, serviciul de plati online al companiei, Alipay (un fel de PayPal chinezesc), s-a implicat in sectorul financiar si de finantari, prin colaborarea cu Tianhong Asset Management (in octombrie 2013, Alipay a fost de acord sa plateasca 200 milioane dolari pentru a achizitiona participatia majoritara in Tianhong).
Cei 800 milioane utilizatori ai Alipay au fost incurajati sa isi transfere economiile in contul Yu'e Bao. Dobanzile erau mai mari decat cele oferite de bancile traditionale.
"Yu'e Bao este preferat de clienti datorita dimensiunii sale reduse. Nu trebuie sa investesti multi bani", spune Joe Zhang, un bancher din Hong Kong. "Activitatile mici reprezinta cheia succesului".
Cum ofera Yu'e Bao dobanzi atat de generoase? Directorii companiei spun ca investesc in general in piata interbancara, unde bancile si alte institutii financiare iti extind imprumuturile intre ele, pe perioade scurte de timp. Dobanzile interbancare au crescut in China, deoarece bancile, mai ales cele mici, sunt avide dupa capital.
"Bancile nu au bani", spune Charlene Chu, care in trecut se ocupa de analiza bancilor chineze pentru agentia de rating Fitch. "Tocmai de aceea au crescut dobanzile interbancare".
In SUA, PayPal s-a gandit la un asemenea produs financiar in 2011. Afacerea nu a mers si companiile americane prefera sa stea departe de asemenea initiative.
Bill Harris, fost CEO al PayPal, spune ca firmele americane de internet dau cu piciorul la o oportunitate uriasa. "Motivul pentru care nimeni nu face nimic este teama de a incerca ceva nou", precizeaza Harris. "Amazon ar putea sa faca acest lucru. PayPal, la fel. Chiar si Apple... Cred ca rateaza un tren important".
Analistii spun ca majorarea dobanzilor interbancare reprezinta semnul stresului din sistemul bancar, insemnand ca bancile si institutiile bancare ar putea intra in incapacitate de plata, determinand pierderi pentru toate taberele; daca ecosistemul s-ar imbunatati, dobanzile interbancare ar scadea, rezultand venituri mai mici pentru clienti.
Deocamdata, serviciile bancare online par promitatoare. Detinand active in valoare de 40 miliarde dolari, Alibaba si partenerii sai estimeaza ca vor obtine anual venituri de 250 milioane dolari, doar de pe urma comisioanelor de administrare. Baidu si Tencent au format un parteneriat pentru a furniza noi fonduri alaturi de alte firme, precum China Asset Management Company (condusa de statul chinez).
"Serviciile financiare online vor evolua in continuare", spune Johnson Chang, expert bancar al firmei de consultanta AT Kearney. "Jucatorii de pe internet vizeaza nisele pe care bancile traditionale le-au ignorat".
Un produs media marca Rentrop&Straton 
