Tari care au depasit criza
criza euroislandaletoniafmi
Islanda si Letonia sunt doua tari mici lovite de criza bancara din 2008, dar in care masurile de austeritate impuse de FMI pentru recastigarea competitivitatii si a cotei de piata au avut succes. Daca in cazul Islandei cheia redresarii a fost independenta monetara, care a ajutat la relansarea exporturilor, gratie unei devalorizari cu 50% a monedei locale (coroana islandeza), nu acelasi lucru se poate spune despre Letonia, stat membru UE, a carei moneda era strict legata de euro (fapt care facea imposibila o devalorizare a acesteia). In aceasta tara baltica masura care a ajutat a fost micsorarea salariilor. Deci nu moneda unica este un obstacol in calea redresarii financiare a statelor UE.
Falimentul Lehman Brothers din toamna anului 2008 a grabit criza din Islanda, provocand colapsul unui sector financiar hipertrofiat, suprasaturat de active imobiliare. Pentru a evita falimentul, tara a trebuit sa devalorizeze, cum spuneam, moneda nationala (cu 50% in doar cateva luni) si sa faca apel la ajutorul FMI, care i-a acordat un imprumut de 2,13 miliarde de dolari. Dupa care guvernul s-a concentrat pe stabilizarea monedei si pe reducerea deficitului public, de peste 14% din PIB, devenit nesustenabil.
Oficialii islandezi au impus masuri de austeritate – reducerea drastica a cheltuielilor publice, cresterea impozitelor - avand grija sa pastreze stabilitatea financiara a statului si un control al fluxurilor de capital pentru a evita o scurgere masiva a acestuia in afara granitelor. Trei ani mai tarziu, ca semn al reusitei planului de salvare, Islanda a rambursat anticipat o parte din imprumutul luat de la FMI, cu un an inainte de scadenta.
Mai mult, tara a reusit o revenire pe pietele financiare internationale, imprumutand recent cu succes un miliard de dolari pe zece ani, la o dobanda de 6%. „Increderea recastigata a pietelor inseamna ca masurile de redresare macroeconomica si progresele facute in ceea ce priveste ajustarile fiscale au fost corecte”, explica Franek Rozwadowski, reprezentantul FMI in Islanda.
Si, mai presus de toate, Islanda a revenit pe crestere: 3% in 2011, fata de -9% in 2009, simultan cu o scadere a somajului la 6%, fata de 10% in 2010. O redresare facilitata atat de faptul ca Islanda e o tara mica, cu doar 320.000 de locuitori, cat si de devalorizarea monedei, care a crescut exporturile in doua sectoare-cheie ale economiei: pescuitul si industria de aluminiu.
Cura de austeritate in Letonia
Chemat sa salveze de la faliment Letonia dupa o scadere a PIB-ului de peste 23% in doi ani, provocata in special de o bula imobiliara, FMI a pledat si aici, ca si in Islanda, pentru o devalorizare puternica a monedei locale. Dar aceasta optiune a fost ferm combatuta atat de autoritatile statului, din cauza expunerii puternice (peste 90%) pe creditele in valuta straina, cat si de bancile suedeze. Fostul „tigru baltic” voia, de asemenea, sa adopte moneda euro cat mai repede, temandu-se de o noua dominatie a marelui vecin, Rusia.
Ca urmare, nu a mai ramas decat solutia unei cure interne de austeritate, una dintre cele mai severe din Europa. In schimbul unui imprumut de 7,5 miliarde de euro, echivalentul a 75% din PIB, Riga a aplicat populatiei masuri dure - scaderi de salarii de 20% in sectorul public, reducerea aparatului functionaresc al statului, cresterea impozitelor, reforma pensiilor – masuri care au fost primite fara contestatii de amploare din partea societatii.
Rezultatul? Exporturile au fost relansate (acestea reprezinta 55% din PIB) si economia si-a recastigat competitivitatea, inregistrand o crestere de 5,3% in 2011. Si, de asemenea, Letonia a consemnat cea mai buna performanta din UE pe primul trimestru al acestui an: o crestere economica de 6,8%, dar toate acestea cu un cost social foarte important: o rata somajului de 16,3%, o inmultire alarmanta a tentativelor de suicid si o emigrare in crestere, populatia scazand de la 2,2 milioane de locuitori in anul 2000 la 2 milioane anul trecut.