Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
de Cristina Enescu
la 21 Aug. 2026
Varianta transmisa acum partidelor este semnificativ diferita fata de cea prezentata in iulie de Ministerul Muncii. In forma actuala, valoarea de referinta este redusa la 4.000 de lei, apar modificari ale coeficientilor pentru mai multe functii din Educatie si Cercetare, iar unele drepturi salariale sunt calculate diferit.
Noua lege este prevazuta sa intre in vigoare la 1 decembrie 2026, insa forma finala urmeaza sa fie stabilita dupa negocierile politice.
Noua lege este prevazuta sa intre in vigoare la 1 decembrie 2026, insa forma finala urmeaza sa fie stabilita dupa negocierile politice.
Valoarea de referinta scade la 4.000 de lei in noua grila
Una dintre cele mai importante schimbari fata de variantele precedente este valoarea de referinta folosita pentru calcularea salariilor din sectorul public.
Conform textului actual, aceasta este stabilita la 4.000 de lei, dupa ce in varianta anterioara era de 4.100 de lei, iar in proiectul initial publicat in luna iulie valoarea era de 4.325 de lei.
Salariile de baza sunt construite pornind de la aceasta valoare si de la coeficientul atribuit fiecarei functii, la care se adauga elementele salariale prevazute in functie de vechime si de specificul activitatii.
Conform textului actual, aceasta este stabilita la 4.000 de lei, dupa ce in varianta anterioara era de 4.100 de lei, iar in proiectul initial publicat in luna iulie valoarea era de 4.325 de lei.
Salariile de baza sunt construite pornind de la aceasta valoare si de la coeficientul atribuit fiecarei functii, la care se adauga elementele salariale prevazute in functie de vechime si de specificul activitatii.
Noua schema salariala pastreaza raportul de 1 la 8 intre cel mai mic si cel mai mare salariu de baza din sectorul public si imparte functiile in 12 grade salariale, cu coeficienti cuprinsi intre 1 si 8. Modificarea valorii de referinta are efect asupra intregii grile, inclusiv asupra unor sporuri care sunt stabilite prin raportare directa la aceasta suma, ceea ce explica o parte dintre schimbarile introduse acum in cazul personalului didactic.
Dirigentia se diferentiaza dupa numarul de elevi din clasa
In cazul profesorilor, una dintre cele mai vizibile modificari priveste dirigentia, deoarece proiectul actual nu mai trateaza acest drept in acelasi mod pentru toate clasele, ci introduce trei niveluri de plata in functie de numarul de elevi.
Pentru o clasa cu cel mult 20 de elevi este prevazut un cuantum de 10% din valoarea de referinta, pentru o clasa cu 21 pana la 30 de elevi se ajunge la 15%, iar pentru clasele cu peste 30 de elevi procentul este de 20%.
Pentru o clasa cu cel mult 20 de elevi este prevazut un cuantum de 10% din valoarea de referinta, pentru o clasa cu 21 pana la 30 de elevi se ajunge la 15%, iar pentru clasele cu peste 30 de elevi procentul este de 20%.
La valoarea de referinta de 4.000 de lei prevazuta in noua varianta, aceste procente inseamna 400, 600 si 800 de lei brut. Astfel, cuantumul dirigentiei nu mai este legat de salariul de baza al profesorului, ci de valoarea de referinta si de efectivul clasei. Spre deosebire de proiectul din iulie, acolo dirigentia era inclusa intr-o prevedere care stabilea acelasi procent de 10% pentru diriginti, invatatori, educatoare, institutori si profesorii pentru invatamantul primar si prescolar. Noua forma separa insa ceste categorii si stabileste reguli diferite.
Invatatorii si educatoarele primesc 400 de lei brut prin noua formula
Pentru invatatori, educatoare, institutori si profesorii pentru invatamantul primar si prescolar, proiectul prevede un spor de 10% din valoarea de referinta, iar din moment ce aceasta este stabilita acum la 4.000 de lei, dreptul ajunge la 400 de lei brut. Diferenta fata de dirigentie este ca aceasta suma nu este diferentiata in functie de numarul de copii din clasa.
Totodata, modul de calcul se schimba si in cazul altor drepturi acordate personalului didactic. Proiectul pastreaza sporurile pentru predarea simultana, pentru invatamantul special, pentru activitatea profesorilor itineranti si de sprijin, precum si pentru personalul care lucreaza in localitati izolate, insa aceste drepturi sunt raportate fie la salariul de baza, fie la valoarea de referinta, in functie de prevederea aplicabila fiecarei categorii.
Plata cu ora este calculata la 120 de ore
O alta modificare importanta pentru profesori este formula de calcul pentru plata cu ora. Noua varianta stabileste explicit ca salariul de baza aferent functiei, luand in calcul vechimea si gradul didactic, este raportat la 120 de ore.
Prin aceasta formula, proiectul renunta la formularea mai generala din varianta precedenta, care facea trimitere la norma didactica stabilita de legislatia educatiei.
Prin aceasta formula, proiectul renunta la formularea mai generala din varianta precedenta, care facea trimitere la norma didactica stabilita de legislatia educatiei.
Regula are efect direct asupra modului in care sunt stabilite veniturile obtinute din orele suplimentare prestate in regim de plata cu ora, iar textul actualului proiect mai prevede si ca personalul didactic aflat in functii de conducere poate fi remunerat suplimentar pentru cel mult sase ore din norma didactica, in conditiile stabilite de noua lege.
Sporurile pentru predarea simultana raman diferentiate
Sistemul prevazut pentru predarea simultana pastreaza diferentierea in functie de numarul claselor predate simultan. Sporul este de 5% din salariul de baza in cazul a doua clase, de 7% pentru trei clase, de 10% pentru patru clase si poate ajunge la 15% in cazul a cinci clase.
De asemenea, proiectul pastreaza drepturi suplimentare pentru profesorii care lucreaza in invatamantul special si pentru personalul care desfasoara activitati in conditii speciale.
Astfel, profesorii din invatamantul special, logopezii si profesorii itineranti sau de sprijin din CJRAE/CMBRAE pot beneficia de sporuri de pana la 15%, in timp ce consilierii scolari din aceste structuri pot primi pana la 5%. Pentru cadrele didactice care predau in localitati izolate este prevazut un spor de pana la 15%, care este exceptat de la plafonul general aplicat sporurilor.
Astfel, profesorii din invatamantul special, logopezii si profesorii itineranti sau de sprijin din CJRAE/CMBRAE pot beneficia de sporuri de pana la 15%, in timp ce consilierii scolari din aceste structuri pot primi pana la 5%. Pentru cadrele didactice care predau in localitati izolate este prevazut un spor de pana la 15%, care este exceptat de la plafonul general aplicat sporurilor.
Universitatile pot acorda un spor pentru tutorele de an
In invatamantul superior apare un drept salarial nou. Conform textului acestui proiect, se va permite consiliilor de administratie ale universitatilor sa acorde cadrelor didactice un spor de pana la 10% din valoarea de referinta pentru activitatea de indrumare a studentilor in calitate de tutore de an. E important de precizat ca aceasta prevedere nu exista in forma din luna iulie si reprezinta una dintre modificarile introduse in timpul actualizarii proiectului.
In acelasi timp, modificarile aduse functiilor de conducere din universitati sunt mai putin ample decat cele din cercetare. Coeficientul pentru prodecan, gradul I, creste de la 4,90 la 5,00, in timp ce valorile prevazute pentru rector, prorector, director general administrativ, decan, director de departament si celelalte functii de conducere raman la nivelurile din proiectul precedent.
Conducatorii de doctorat din cercetare pierd asimilarea cu functiile de conducere
O alta noutate importanta apare in cazul conducatorilor de doctorat din cercetare. In proiectul prezentat in iulie exista o prevedere care ii asimila salarial cu o functie de conducere, ceea ce insemna ca salariul de baza putea fi stabilit la nivelul celui aferent unui director adjunct de institut sau unui director de centru.
Aceasta prevedere a fost eliminata din noua varianta. In locul salarizarii prin asimilarea cu o functie de conducere, proiectul stabileste un spor de 1% din salariul de baza pentru fiecare student-doctorand coordonat, insa suma totala nu poate depasi 10% din salariul de baza. Practic, coordonarea mai multor doctoranzi nu mai duce la trecerea intr-o categorie salariala asociata conducerii unei institutii de cercetare, ci produce un spor plafonat.
Conducerea institutelor de cercetare are coeficienti mai mici
Reducerile cele mai mari de coeficienti din zona Educatiei si Cercetarii apar in cazul functiilor de conducere din institutele si statiunile de cercetare. Spre exemplu, directorul general de institut, ajunge la coeficienti de 3,94 pentru gradul I si 4,38 pentru gradul II, fata de 4,53 si 5,03 in proiectul din iulie.
Pentru directorul general adjunct sau directorul de institut, coeficientii sunt redusi la 3,86 si 4,29, de la 4,44 si 4,94. Scaderi similare apar in cazul directorilor adjuncti, directorilor de centre sau statiuni, secretarilor stiintifici si sefilor de compartimente de cercetare. Modificarile afecteaza astfel aproape intreaga structura de conducere din cercetarea stiintifica.
Si cercetatorii stiintifici au coeficienti modificati
Schimbarile nu se opresc la functiile de conducere. Astfel ca, in cazul cercetatorului stiintific II, coeficientul pentru gradatia 0 scade de la 2,99 in proiectul din iulie la 2,50 in noua varianta.
Pe de alta parte, pentru cercetatorul stiintific coeficientul creste de la 2,05 la 2,20, ceea ce face ca modificarea grilei sa nu produca aceeasi evolutie pentru toate functiile.
Pe de alta parte, pentru cercetatorul stiintific coeficientul creste de la 2,05 la 2,20, ceea ce face ca modificarea grilei sa nu produca aceeasi evolutie pentru toate functiile.
Pentru cercetatorul stiintific I, asistentul de cercetare stiintifica si mai multe categorii de asistenti cu studii medii, coeficientii raman la valorile din proiectul anterior. In tabelul aferent cercetatorului stiintific III apare insa o eroare tehnica, coeficientul fiind inlocuit cu mentiunea „#REF!”, desi in varianta din iulie functia avea un coeficient de 2,54.
Angajarile in proiecte de cercetare ar urma sa fie simplificate
Proiectul introduce si o regula menita sa simplifice angajarea personalului in proiectele de cercetare, potrivit careia cadrele universitare si cercetatorii implicati in proiecte nationale, europene sau internationale din domeniul educatiei si cercetarii ar putea fi angajati pe perioada determinata prin decizia rectorului, fara parcurgerea unor proceduri de selectie prealabile, in conditiile stabilite de lege.
Regula este importanta deoarece permite universitatilor sa utilizeze mai rapid finantarile disponibile pentru proiecte si sa remunereze activitatea desfasurata in cadrul acestora separat de activitatea aferenta functiei de baza, in limita fondurilor disponibile si a regulilor stabilite de proiect.
Noua lege separa vechimea efectiva de vechimea recunoscuta
Proiectul introduce si o definitie mai clara a vechimii care poate fi luata in calcul la salarizarea personalului din invatamant. Vechimea efectiva in invatamant este legata de activitatea desfasurata la catedra sau in administratia sistemului educational, inclusiv in inspectorate si minister, in timp ce vechimea recunoscuta poate include perioade lucrate in alte domenii atunci cand persoana a profesat in specialitatea corespunzatoare studiilor.
Separarea celor doua notiuni este relevanta pentru stabilirea drepturilor salariale, deoarece proiectul precizeaza distinct perioadele care constituie vechime efectiva si cele care pot fi recunoscute in vederea salarizarii.
Asadar, experienta profesionala din afara sistemului de invatamant nu este ignorata automat, dar este supusa unor conditii diferite fata de activitatea desfasurata efectiv in educatie.
Asadar, experienta profesionala din afara sistemului de invatamant nu este ignorata automat, dar este supusa unor conditii diferite fata de activitatea desfasurata efectiv in educatie.
Sporurile sunt plafonate, dar proiectul pastreaza mai multe exceptii
In forma actuala, noua lege introduce un plafon general de 20% pentru suma sporurilor, indemnizatiilor, primelor si premiilor acordate la nivelul fiecarui ordonator principal de credite.
Aceasta prevedere urmareste limitarea cheltuielilor suplimentare generate de drepturile salariale si este una dintre componentele prin care proiectul incearca sa tina sub control masa salariala din sectorul public.
Aceasta prevedere urmareste limitarea cheltuielilor suplimentare generate de drepturile salariale si este una dintre componentele prin care proiectul incearca sa tina sub control masa salariala din sectorul public.
Exista insa si exceptii, respectiv anumite sporuri acordate pentru proiecte finantate din fonduri europene, sporul pentru administrarea resurselor europene si finante publice, sporul de noapte, plata orelor suplimentare si unele drepturi acordate pentru conditii speciale de munca. In cazul ordonatorilor care depasesc plafonul, proiectul prevede amenzi cuprinse intre 30.000 si 50.000 de lei si recuperarea prejudiciului.
Gradatia de merit este inlocuita cu premiul de performanta
In Educatie, una dintre modificarile importante este trecerea de la actuala forma a gradatiei de merit la un sistem de premii de performanta. Premiul poate reprezenta intre 10% si 20% din salariul de baza si poate fi acordat pentru cel mult 30% din personalul unei institutii.
Aplicarea sistemului este etapizata. In invatamant, noua regula ar urma sa intre in vigoare din decembrie 2026, in timp ce in Sanatate este prevazut un proiect-pilot care ar urma sa se desfasoare timp de 24 de luni in cel mult 4% dintre spitalele publice. In celelalte domenii bugetare, premiile de performanta sunt programate sa fie introduse din 2029, in functie de atingerea tintelor privind deficitul bugetar.
Salariile care ar scadea prin noua grila sunt protejate
Proiectul introduce o regula prin care angajatii nu ar trebui sa piarda din venitul aflat deja in plata ca urmare a aplicarii noii grile. Daca venitul calculat potrivit noilor coeficienti este mai mic decat cel primit in noiembrie 2026, diferenta va fi acordata sub forma unei diferente salariale tranzitorii.
Aceasta suma nu este insa conceputa ca o majorare permanenta si va fi mentinuta pana cand cresterile ulterioare ale salariului de baza vor acoperi diferenta, moment in care dreptul tranzitoriu va fi eliminat.
Conform textului de lege, mecanismul este astfel folosit pentru ca trecerea la noua grila sa nu produca o scadere imediata a veniturilor aflate deja in plata.
Conform textului de lege, mecanismul este astfel folosit pentru ca trecerea la noua grila sa nu produca o scadere imediata a veniturilor aflate deja in plata.
Institutiile publice vor publica de doua ori pe an salariile si sporurile
Noua lege introduce si reguli mai stricte privind transparenta veniturilor din sectorul public, astfel ca institutiile vor trebui sa publice pe propriile site-uri, la 30 aprilie si 31 octombrie, lista functiilor, salariile de baza si sporurile acordate.
Obligatia se aplica institutiilor publice, iar conducatorii care nu publica informatiile prevazute de lege pot fi sanctionati cu amenzi intre 20.000 si 30.000 de lei. Masura urmareste ca veniturile platite din fonduri publice sa poata fi verificate periodic si comparate intre institutii.
Indemnizatia pentru titlul de doctor este stabilita la 500 de lei
Si indemnizatia acordata pentru titlul stiintific de doctor este modificata, fiind stabilita suma de 500 de lei brut pe luna si conditioneaza acordarea ei de existenta unor atributii corespunzatoare in fisa postului.
Activitatea pentru care este acordata indemnizatia trebuie, potrivit proiectului, sa fie verificata lunar. Astfel, simpla detinere a titlului de doctor nu mai este prezentata ca un criteriu suficient in sine pentru acordarea dreptului salarial.
Proiectul urmeaza sa fie negociat politic inainte de forma finala, dar Romania risca sa piarda sute de milioane de euro din PNRR daca nu adopta legea pana la 31 august
Dupa cum a transmis insusi ministrul interimar al Muncii Dragos Pislaru, joi seara, din acest moment, proiectul este responsabilitatea marilor partide politice din tara. Liderii PSD, PNL, USR si UDMR trebuie sa analizeze acum noua forma a proiectului si sa decida daca o sustin. Discutiile urmeaza sa continue saptamana viitoare, cand este asteptata o decizie politica asupra textului.
In cazul in care partidele ajung la un acord, proiectul va intra in procedura de adoptare, iar noua lege este prevazuta sa se aplice de la 1 decembrie 2026 in forma actuala sau este posibil sa sufere modificari.
Ministrul interimar al Muncii a mai spus, intr-o postare pe Facebook, ca noua varianta a proiectului a fost construita in jurul a trei principii: sustenabilitatea bugetara, echitatea intre categoriile de angajati din sectorul public si un mecanism de control care sa limiteze aparitia unor noi dezechilibre salariale.
Ministrul interimar al Muncii a mai spus, intr-o postare pe Facebook, ca noua varianta a proiectului a fost construita in jurul a trei principii: sustenabilitatea bugetara, echitatea intre categoriile de angajati din sectorul public si un mecanism de control care sa limiteze aparitia unor noi dezechilibre salariale.
De asemnea, acesta a subliniat ca actualul text a fost negociat in ultimele saptamani, deci este o varianta pe care s-au purtat discutii, pe care au existat consultari.
Cu acest prilej, ministrul interimar a atras atentia si asupra necesitatii urgentarii adoptarii acestui proiect, in conditiile in care Romania trebuie sa isi respecte angajamentele asumate prin PNRR sau risca sa piarda 770 de milioane de euro, bani care ar putea merge catre investitii.
"Astazi am prezentat partidelor politice, la Palatul Cotroceni, forma tehnica finalizata a Legii salarizarii unitare, rezultat al negocierilor, consultarilor si ajustarilor.
Am urmarit trei principii esentiale, fara compromis: sustenabilitate bugetar-fiscala, echitate reala intre toate categoriile de personal bugetar - bazata pe o evaluare tehnica independenta realizata impreuna cu Banca Mondiala si un mecanism clar de control, care sa previna derapajele din trecut.
Am ascultat si discutat cu sindicatele din toate domeniile implicate si fiecare element tehnic aflat pe masa astazi este fundamentat.
Am explorat toate variantele posibile pentru a atinge acceptabilitatea sociala, respectand realitatea fiscal-bugetara a Romaniei.
Adoptarea legii pana la 31 august inseamna pastrarea a aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR, esentiali pentru investitiile Romaniei.
Rolul Ministerului Muncii in tot acest proces, respectiv de a asigura secretariatul tehnic, a fost indeplinit.
Ramanem la dispozitia partidelor pentru sprijin pana la adoptarea finala a proiectului.
Am pus pe masa tot ce era necesar pentru o decizie informata.
Raspunderea deciziei finale revine acum partidelor politice si Parlamentului", a declarat ministrul interimar, joi seara, pe pagina sa de Facebook.
Radu Burnete, consilier prezidential: "Acum este la partide (proiectul), nu este asumat de niciun partid"
Dupa finalizarea discutiilor de la Palatul Cotroceni, consilierul prezidential Radu Burnete a transmis ca, acum, proiectul se afla in mana partidelor politice si a subliniat ca este vorba despre un text de lege care nu doar ca indeplineste obligatiile asumate de Romania prin PNRR, dar este aliniat si situatiei fiscale cu care se confrunta Romania.
"Astazi liderii partidelor au primit o versiune a proiectului care indeplineste in principiu toate obligatiile asumate de Romania prin PNR si satisface constrangerile fiscale pe care le avem (…) Partidele vor fi rugate sa analizeze acest proiect. In weekend vom mai avea discutii (…) Saptamana viitoare liderii partidelor se vor reuni cu presedintele si vom afla daca avem consens politic”, a transmis Radu Burnete.
"Acum este la partide (proiectul), nu este asumat de niciun parti", a mai punctat Radu Burnete.
Sursa foto: gov.ro
Colaborator Manager.ro
Teste REZOLVATE de limba si literatura romana pentru reusita la examenul de TITULARIZARE - profesori
Teste rezolvate PSIHOPEDAGOGIE SPECIALA pentru examenul de Titularizare
Literatura romana Rezumatele textelor studiate in clasele V-VIII
Ultimele NOUTATI
Lactate romanesti de calitate: cum prepari rapid branza de vaci facuta in casa
14 Sep. 2026
Guvernul aproba sute de angajari si salarii mai mari la 22 de companii locale. Cine primeste bani in plus si unde apar cele mai multe posturi
11 Sep. 2026
OpenAI lanseaza un ChatGPT care poate face munca de analist financiar. Ce stie sa faca
11 Sep. 2026
De ce bateria telefonului afiseaza 1% si mai poate functiona inca zeci de minute
11 Sep. 2026
Neil Patel, Florian Arndt, A. Lee Judge urca pe scena GPeC SUMMIT pe 13 Octombrie - Evenimentul Anului in E-Commerce & Digital Marketing
11 Sep. 2026
Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit. Zilnic in Inboxul tau.
Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special de mai jos?
Noutati Fiscale 2026. Reguli noi pentru societatile comerciale
Partenerii nostri
Probleme care pot aparea atunci cand angajatii primesc un spor de mobilitate
Cand este considerat un loc de munca stabil? Criterii si prevederi legale
De la salarizare la REGES-ONLINE: raspunsuri pentru cele mai dificile situatii din HR!
Schimbare majora la credite: Bancile vor putea verifica direct la ANAF situatia fiscala a firmelor
Cum va poate ajuta un holding sa gestionati mai eficient mai multe firme
Cum se inregistreaza in contabilitate cheltuielile din decizia de impunere contestata?
Poate un administrator sa aiba contract de mandat si CIM la aceeasi firma?
Nu amana investitia, finanteaza inteligent echipamentele agricole
4 masuri pentru a reduce riscurile tranzitiei catre o economie cu emisii scazute
Te-ar putea interesa si
x