Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
de Cristina Enescu
la 27 Aug. 2026
PSD, PNL, USR si UDMR nu au reusit sa ajunga la un acord privind noua lege a salarizarii in sectorul bugetar, iar Romania pierde astfel 770 de milioane de euro aferente acestui jalon din PNRR. Presedintele Nicusor Dan a anuntat miercuri seara ca negocierile politice si sociale au esuat, dupa luni de discutii si mai multe variante de proiect. Legea nu a mai ajuns in Parlament pentru vot inaintea termenului-limita de 31 august. In timp ce ministrul interimar al Muncii, Dragos Pislaru, si premierul interimar Ilie Bolojan acuza PSD ca a blocat reforma si a facut Romania sa piarda banii europeni, liderul PSD Sorin Grindeanu sustine ca Guvernul este responsabil pentru un proiect care nu ar fi avut suficient sprijin politic si social. UDMR, prin Kelemen Hunor, spune ca reforma este necesara, dar ca proiectul nu putea fi adoptat in graba doar pentru respectarea termenului din PNRR.
Nicusor Dan a anuntat esecul negocierilor: Romania pierde 770 de milioane de euro
Presedintele Nicusor Dan a anuntat miercuri seara ca negocierile dintre PSD, PNL, USR si UDMR privind legea salarizarii nu au dus la un acord. Discutiile fusesera mediate de Administratia Prezidentiala incepand din luna mai, iar termenul pana la care reforma trebuia adoptata si promulgata era 31 august.
„Incepand cu luna mai, Administratia Prezidentiala a mediat o discutie intre PSD, PNL, USR si UDMR pe tema legii salarizarii. Din pacate, in ciuda negocierilor intense din ultimele luni, cele patru partide nu au ajuns la un consens politic si social asupra legii. Aceasta reforma esentiala pentru intregul sistem bugetar nu ar fi trebuit sa fie amanata ani la rand, incepand din 2022. Am ajuns astfel ca un subiect atat de complicat si cu implicatii sociale si economice majore sa fie dezbatut sub o uriasa presiune a timpului”, a transmis seful statului.
Consecinta imediata este pierderea celor 770 de milioane de euro prevazuti pentru acest jalon din PNRR. Potrivit lui Nicusor Dan, partidele si-au asumat impreuna acest rezultat, dupa ce au convenit sa nu depuna separat proiecte ale legii in Parlament.
„De asemenea, trebuie remarcat faptul ca partidele si-au respectat angajamentul de a nu depune separat un proiect al legii in Parlament, asumandu-si impreuna, conform acordului politic, pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon PNRR”, a transmis Dan.
Legea salarizarii trebuia sa stabileasca un nou cadru pentru veniturile angajatilor din sectorul public si sa corecteze o serie de diferente aparute in sistemul actual. Reforma este inclusa in PNRR, iar termenul pentru adoptarea si promulgarea ei era 31 august.
Reforma trebuia facuta inca din 2023, dar proiectul a ramas in urma. Ministrul interimar al Muncii: „Cine este principalul vinovat al acestui esec? Raspunsul este unul singur: PSD”
Problema nu a aparut in ultimele saptamani, ci, potrivit lui Kelemen Hunor, noua lege a salarizarii trebuia adoptata inca din 2023, conform angajamentului initial din PNRR, in timpul guvernarii PNL-PSD.
„Aceta aminteste ca aceste acest termen nu a aparut acum: potrivit angajamentului initial din PNRR, noua lege a salarizarii ar fi trebuit adoptata inca din 2023, in timpul guvernarii PNL–PSD.”
In anii care au urmat, proiectul nu a fost finalizat, iar negocierile au ajuns in 2026 sub presiunea termenului din PNRR si a celor 770 de milioane de euro care depindeau de indeplinirea jalonului.
Ministrul interimar al Muncii, Dragos Pislaru, sustine ca PSD a avut responsabilitatea principala in aceasta perioada, deoarece Ministerul Muncii a fost condus de social-democrati timp de patru ani si jumatate.
„Cine este principalul vinovat al acestui esec? Raspunsul este unul singur: PSD. Vreme de 4 ani si jumatate din PNRR, Ministerul Muncii a fost condus de PSD, cu 3 ministri succesivi. In toti acesti ani, PSD nu a pus pe masa niciun proiect si nu a organizat nicio consultare cu sindicatele si partenerii sociali. Au facut promisiuni despre care stiau ca nu pot fi onorate si apoi, in stilul caracteristic, au fugit de raspundere”, a sustinut Pislaru, dupa ce esecul a fost anuntat oficial.
Initial, proiectul legii salariale a pornit de la 8 miliarde de lei, dar a ajuns la 12,1 miliarde
Dupa preluarea interimatului la Ministerul Muncii, in luna aprilie, Dragos Pislaru spune ca a pornit de la un buget de aproximativ 8 miliarde de lei pentru noua lege. Proiectul elaborat de minister trebuia sa tina cont de situatia finantelor publice si de angajamentele asumate prin PNRR.
„Ce am pus pe masa partidelor: un proiect elaborat tehnic, nu politic, care porneste de la constrangerile puternice ale contextului bugetar si de la angajamentul Romaniei de a reveni la un minim de disciplina in finantele publice, dupa dezmatul populist din jurul alegerilor 2023-2024. Fara pretentia unei perfectiuni imposibil de atins in conditiile date, proiectul rezolva probleme reale de echitate, cauzate de promisiunile neindeplinite ale Legii nr. 153/2017”, a reamintit acesta.
Ulterior, dupa consultari si simulari, Pislaru spune ca bugetul proiectului a fost majorat la 12,1 miliarde de lei, dupa verificari cu Ministerul Finantelor si Comisia Europeana.
„Dupa toate rundele de consultari, realizand ca nu se poate gasi un echilibru la 8 miliarde lei, am verificat direct cu Comisia Europeana care este bugetul maxim pe care ni-l putem permite, respectand angajamentele Romaniei, inclusiv pe cele din PNRR. Asa am ajuns astfel la bugetul de 12,1 miliarde, in care diferenta fata de cele 8 miliarde ar fi trebuit compensata prin masuri permanente de reducere a cheltuielilor”, a explicat ministrul interimar al Muncii.
Potrivit lui Pislaru, revendicarile sindicatelor depaseau insa 27 de miliarde de lei.
„Am propus o noua versiune a proiectului, la valoarea de 12,1 miliarde, care, nefiind peste 15 miliarde, evident tot nu putea satisface pretentiile sindicale - care, adunate, depaseau 27 de miliarde de lei.
Scopul era sa producem un proiect robust, care sa asigure echilibrul intre ce ne permitem si ce este necesar pentru a rezolva inechitatile. Nu a fost niciodata un proiect de cresteri salariale, desi peste doua treimi dintre cei peste 1,2 milioane de angajati din sectorul public beneficiaza de astfel de majorari, chiar daca mici”, a punctat acesta.
Dupa runde de negocieri, proiectul a fost ajustat pentru educatie si sanatate
Negocierile au continuat, iar Ministerul Muncii a lucrat cu ministerele de resort, Banca Mondiala, Ministerul Finantelor si Comisia Europeana la mai multe scenarii.
Pislaru spune ca au fost analizate inclusiv variante prin care educatia sa primeasca 7,6 miliarde de lei, ceea ce ar fi permis cresterea coeficientilor profesorilor preuniversitari la 2,8, aproape de nivelul de 2,9 cerut de sindicate.
„Am creat si am simulat scenarii care sa se indrepte mai mult catre educatie - am ajuns, impreuna cu Ministerul Educatiei, sa simulam inclusiv un scenariu de 7,6 miliarde lei doar pentru acest sector, care ar fi dus coeficientii profesorilor preuniversitari la 2,8, destul de aproape de 2,9, cat cereau sindicatele.”
Au fost analizate si variante de amanare a unor majorari, astfel incat cheltuielile sa fie distribuite in anii urmatori.
„Ca sa ne incadram cat mai bine in traiectoria fiscal-bugetara, am explorat esalonarea, inceperea la 1 septembrie 2027 sau 2028, si orice combinatie care ar fi mutat greul anului 2027 spre anii urmatori.”
Dupa analiza situatiei bugetare, Pislaru spune ca proiectul a fost redus din nou, de la perspectiva de 12 miliarde de lei catre aproximativ 10 miliarde de lei. In forma descrisa de ministrul interimar, educatia ar fi primit 3,3 miliarde de lei, iar sanatatea 2,9 miliarde de lei.
„Asa am ajuns ca educatia sa continue sa aiba cea mai mare alocare, de 3,3 miliarde lei, iar sanatatea sa fie pe locul al doilea, cu 2,9 miliarde lei — impreuna, aproape jumatate din tot bugetul propus al legii. Este, intr-un fel, firesc, avand in vedere ca sunt sectoare numeroase, cu peste 500.000 de angajati insumati”.
Dragos Pislaru acuza PSD ca a politizat negocierile cu sindicatele
Ministrul interimar al Muncii a sustinut ca negocierile au fost complicate si de pozitia sindicatelor din educatie si sanatate si a acuzat PSD ca ar fi folosit influenta politica in zona sindicala.
Pislaru a criticat in special revendicarile care, in opinia sa, nu tineau cont de posibilitatile bugetului.
„Dar, cand am discutii cu aceste sindicate in care mi se spune, intai, ca nu ii intereseaza de unde scoatem banii — ca le-a venit randul si acum toate resursele trebuie duse catre ei — si, apoi, ca nu ar trebui sa ma mai obosesc, pentru ca au discutat deja cu PSD, AUR, UDMR si minoritatile si au grila agreata, atunci intram intr-o zona in care nu mai suntem pe aceeasi pagina. Pare doar o forma de santaj.”
El a sustinut ca sectorul public trebuie privit si prin raportare la situatia angajatilor din mediul privat.
„Nepasarea fata de soarta altor categorii de angajati publici, care poate nu sunt suficient de numeroase incat sa aiba sindicate la fel de puternice, nu este deloc in regula. Nici ignorarea faptului ca salariile din sectorul public sunt, in medie, peste cele din sectorul privat, sectorul care plateste taxele ce alimenteaza bugetul, nu este in regula. In sectorul privat au existat taieri de salarii si concedieri, nu protectia totala a venitului si cresteri pentru majoritatea angajatilor.”
Pislaru sustine ca proiectul ar fi rezolvat unele dintre inechitatile existente si ca mai mult de doua treimi dintre cei peste 1,2 milioane de angajati din sectorul public ar fi beneficiat de majorari, chiar daca acestea ar fi fost mici.
De ce a respins PSD proiectul: „Reforma nu trebuie facuta de fiecare data pe spatele oamenilor”
PSD respinge insa acuzatia ca ar fi sabotat legea si sustine ca proiectul Guvernului nu a intrunit conditiile pentru a fi adoptat.
Liderul PSD Sorin Grindeanu a spus ca partidul sau nu contesta necesitatea unei noi legi, dar considera ca forma propusa pune prea multa presiune asupra angajatilor din sectorul public.
„Domnul Bolojan spune ca interesul tarii este mai presus de orice alta discutie. Aici suntem de acord. Dar interesul Romaniei nu poate fi separat de interesul cetatenilor. Profesorii, medicii, angajatii care tin in miscare tot ce inseamna serviciile publice sunt o prioritate. Ei sunt parte din interesul Romaniei. De aceea, PNRR nu poate fi folosit ca argument pentru a cere Parlamentului sa voteze ORICE lege, indiferent cum este facuta si ce efecte produce. Guvernul avea o obligatie foarte simpla: sa faca o lege buna, echitabila si care sa fie acceptata de societate. A fost incapabil sa o faca, iar acum incearca sa transforme propria incompetenta intr-o vina exclusiva a altora”, spune Grindeanu.
Social-democratii sustin ca forma legii nu avea un minim consens intre ministerele Guvernului, nu era sustinuta de marile confederatii sindicale si incalca acordul convenit de partide la Palatul Cotroceni. Grindeanu mai afirma ca proiectul nu ar fi fost sustinut nici de Comisia Europeana.
„Explicatia este simpla. Suntem in fata aceluiasi tipar pe care l-am vazut pe tot parcursul guvernarii domnului Bolojan: nu exista dialog si povara este pusa pe umerii oamenilor. De fiecare data exista o explicatie pentru care oamenii trebuie sa mai piarda ceva. Ba este reforma, ba deficitul, ba un jalon. Explicatiile se schimba. Nota de plata o platesc romanii.
Noi nu contestam nevoia de reforma. Contestam ideea ca reforma trebuie facuta de fiecare data pe spatele oamenilor. Vrem banii europeni. Vrem jalonul indeplinit. Vrem o lege a salarizarii care sa repare inechitatile. Dar vrem o lege buna. Pentru romani se fac reformele, nu impotriva lor, dle Bolojan!”, a transmis Grindeanu.
Bolojan acuza PSD ca a blocat proiectul dupa ce suma a ajuns la 12 miliarde de lei
Premierul interimar Ilie Bolojan a respins acuzatiile PSD si a sustinut ca social-democratii sunt cei care au refuzat sa sustina proiectul.
„PSD a compromis, in mod iresponsabil si populist, sansa Romaniei de a incasa 770 de milioane de euro, de a avea o lege a salarizarii care sa aduca ordine, mai multa echitate si predictibilitate in sistemul bugetar si, in acelasi timp, de a demonstra ca Romania isi poate respecta angajamentele”, a transmis Bolojan.
Primul ministru a sustinut ca PSD a avut trei ministri ai Muncii in perioada in care reforma trebuia pregatita si a prezentat evolutia diferitelor variante de buget.
„Domnul Manole a lasat in sertar un draft cu o anvelopa dincolo de un nivel suportabil pentru bugetul Romaniei: 15,5 miliarde de lei. Sorin Grindeanu a semnat apoi un acord pentru o anvelopa de 8 miliarde de lei, in cadrul negocierilor organizate de Administratia Prezidentiala. Ulterior, PSD a tot plusat pana la o anvelopa de 12 miliarde de lei, pe care, in final, nu a acceptat-o. De ce? Din populism, lasitate, dar si din dorinta de a pastra un sistem de privilegii pentru unii bugetari si lideri sindicali. In locul unui sistem bazat pe reguli clare, criterii obiective si predictibilitate, PSD apara, in fapt, un sistem in care deciziile privind salarizarea raman dependente de bunavointa sefilor”, a transmis Bolojan.
Premierul interimar sustine ca au existat consultari politice si cu sindicatele si ca trei proiecte au fost transmise echipei tehnice a Comisiei Europene.
„Nu au existat consultari? Fals! Au fost nenumarate runde de consultari, atat politice, cat si cu sindicatele, derulate la ministere si in grupul de lucru de la Cotroceni. Am incercat sa recuperam, contracronometru, intarzierea provocata de PSD. Proiectele au fost secrete? Da, proiectul la care a lucrat domnul Manole si care a fost lasat in sertar la plecarea sa. Celelalte, nu. Trei proiecte au fost transmise in consultare la echipa tehnica a Comisiei Europene. Proiectele si raspunsurile au fost comunicate reprezentantilor partidelor. Ultimul proiect a fost considerat conform cu indeplinirea jalonului, primele nu”, a mai transmis Bolojan.
UDMR: Romania pierde banii, dar o lege proasta ar fi creat probleme pentru ani de zile
UDMR a avut o pozitie diferita atat fata de PSD, cat si fata de PNL. Kelemen Hunor a spus ca Romania are nevoie de reforma salarizarii, insa nu considera justificata adoptarea rapida a unei legi care nu rezolva problemele din educatie, sanatate, cultura, protectia copilului si asistenta sociala.
„Romania are nevoie de o astfel de lege. In ultimii ani, in sectorul public s-au acumulat numeroase inechitati si dezechilibre, iar acestea trebuie corectate. Avem nevoie de un sistem mai echitabil si mai echilibrat, in care un profesor, un medic, un asistent social sau un angajat al unei institutii de cultura sa aiba perspectiva unui parcurs profesional predictibil si a unui trai decent”, a transmis oficialul.
UDMR sustine ca nimanui nu ar trebui sa-i scada venitul actual prin noua lege si ca salariile mai mici ar trebui ajustate mai consistent.
„Majorarile suplimentare ale salariilor foarte mari mai pot astepta, salariile mai mici trebuie ajustate mai consistent, iar inechitatile trebuie corectate. Dar un sistem nou si mai echitabil nu poate porni prin a-i face pe unii sa piarda.
Proiectul actual nu indeplineste aceasta conditie. In educatie, sanatate, cultura, protectia copilului si asistenta sociala au ramas, in continuare, probleme nerezolvate, din cauza carora nu putem sustine aceasta varianta. Si nu suntem singurii care vedem lucrurile astfel: in ultimele zile, responsabili din sectoarele educatiei, sanatatii si asistentei sociale, precum si sindicatele reprezentative din aceste domenii au respins cea mai recenta varianta a proiectului.
In plus, partidele au primit forma finala abia in ultimul moment. Vorbim despre o lege care poate determina, pentru multi ani, veniturile a sute de mii de oameni si viitorul unor profesii intregi. O asemenea decizie nu poate fi luata in mod responsabil in doar cateva zile, sub presiunea unui termen-limita”, a punctat Kelemen.
Ce se intampla acum cu legea salarizarii si cu reforma din sectorul public
Din moment ce proiectul de lege nu a avut sustinerea politica pentru a ajunge la vot in Parlament, in termenul asumat de Romania in fata Comisiei Europene, pentru a avea acces la finantarea din PNRR, cel mai probabil ca disputa politica se va inteti si va fi in prim-planul atentiei publice in perioada urmatoare.
Romania nu pierde astazi insa doar bani. Fondurile, desi necesare in atat de multe domenii, sunt o problema secundara in fata necesitatii implementarii unor reforme reale, care sa puna ordine intr-un sistem public in care diferentele de salarizare, sporurile si exceptiile acumulate de-a lungul anilor au creat inechitati greu de justificat. O noua lege ar trebui sa stabileasca reguli mai clare si mai predictibile, astfel incat veniturile sa nu mai depinda de negocieri succesive, de presiunea sindicatelor sau de capacitatea diferitelor categorii profesionale de a obtine avantaje.
Colaborator Manager.ro
Sinteze de Teoria si Metodica Educatiei fizice si sportive
Teste REZOLVATE de limba si literatura romana pentru reusita la examenul de TITULARIZARE - profesori
Teste rezolvate pentru reusita la titularizare EDUCATOR-PUERICULTOR
Ultimele NOUTATI
Lactate romanesti de calitate: cum prepari rapid branza de vaci facuta in casa
14 Sep. 2026
Guvernul aproba sute de angajari si salarii mai mari la 22 de companii locale. Cine primeste bani in plus si unde apar cele mai multe posturi
11 Sep. 2026
OpenAI lanseaza un ChatGPT care poate face munca de analist financiar. Ce stie sa faca
11 Sep. 2026
De ce bateria telefonului afiseaza 1% si mai poate functiona inca zeci de minute
11 Sep. 2026
Neil Patel, Florian Arndt, A. Lee Judge urca pe scena GPeC SUMMIT pe 13 Octombrie - Evenimentul Anului in E-Commerce & Digital Marketing
11 Sep. 2026
Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit. Zilnic in Inboxul tau.
Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special de mai jos?
Noutati Fiscale 2026. Reguli noi pentru societatile comerciale
Partenerii nostri
Cand este considerat un loc de munca stabil? Criterii si prevederi legale
De la salarizare la REGES-ONLINE: raspunsuri pentru cele mai dificile situatii din HR!
Schimbare majora la credite: Bancile vor putea verifica direct la ANAF situatia fiscala a firmelor
Cum va poate ajuta un holding sa gestionati mai eficient mai multe firme
Cum se inregistreaza in contabilitate cheltuielile din decizia de impunere contestata?
Poate un administrator sa aiba contract de mandat si CIM la aceeasi firma?
Nu amana investitia, finanteaza inteligent echipamentele agricole
4 masuri pentru a reduce riscurile tranzitiei catre o economie cu emisii scazute
Te-ar putea interesa si
x