Analizele Manager.ro: Cum a imbogatit criza vocabularul europenilor

Analizele Manager.ro: Cum a imbogatit criza vocabularul europenilor neologismecriza economicatroica

Pana prin 2008, in limbajul europenilor obisnuiti nu prea intalneai expresii ca "masuri de austeritate", "pierderea calificativului triplu A", "franarea datoriei", "emitere de bonduri", "soc concurential". Apoi a venit criza si aceste expresii si-au facut loc, treptat, in mass media si, implicit, in discutiile dintre cetatenii normali, fara pregatire politica sau economica. Ba mai mult, au aparut cuvinte si sintagme complet noi, colorate, care descriu problemele Uniunii Europene si introduc in limbajul comun principii economice complexe.
Portughezii au un cuvant nou, relateaza The New York Times. Este vorba de “grandolar”, un cuvant format in contextul crizei din zona euro si avand sensul de “a protesta impotriva guvernului cantand un imn revolutionar”. E o forma de protest care a prins chiar si la copiii portughezi, care recurg la “grandolar” in relatia cu parintii lor, atunci cand nu vor sa faca baie.

Apoi, italienii, care urmaresc diferenta de valoare (spread) dintre obligatiunile de stat germane si cele italiene cu o pasiune care pana acum era rezervata doar fotbalului, au format un neologism – “spreaditte” – explicat in mod ironic de ziarul La Repubblica ca fiind “intensificarea suferintei cauzate de diferentele mari dintre obligatiuni”.

Iar in Grecia, putem mentiona cuvantul “poukou”, ce denumeste perioada de dinainte de criza si care este intalnit atat in conversatiile dintre taximetristi, cat si in jurnalul de seara.

Plus ca anumite expresii aparute pe timp de criza pipereaza deja conversatiile de pe la terase, cum ar fi celebra afirmatie facuta in 2009 de premierul de atunci, Giorgios Papandreu, cum ca “Exista bani!”, desi in mod clar nu existau. “Nu va faceti griji, platesc eu”, le spune invitatilor lui cel care isi serbeaza ziua de nastere pe la cate o taverna din Atena. “Doar exista bani. V-amintiti, nu?”.

Mai avem apoi generatia “Nis-Nis” (“Nici-Nici”) din Spania, referitoare la grupurile masive de tineri care nici nu studiaza, nici nu muncesc, precum si denumirile date diferitelor tipuri de proteste si protestatari: “indignados”, “yayoflautas” (“fluiere invechite”, adica protestatari mai in varsta) sau “marea blanca” (“mareea alba”) – termen ce descrie medicii si asistentii medicali in uniforme care au protestat fata de reducerea bugetului pentru sanatate.

Si, in fine, sa spunem ca jargonul de criza a inceput sa fie utilizat inclusiv de liderii politici. Astfel, in incercarea de a tempera ingrijorarile cum ca Spania, la fel ca Grecia, va avea nevoie de un plan international de asistenta financiara, Cristobal Montoro, ministrul spaniol de finante, i-a asigurat pe concetatenii sai ca “los hombres de negro” (adica “men in black”, cum sunt numiti reprezentantii Uniunii Europene) nu vor veni.

Si poate ca ar fi fost si mai plastic daca in loc de “oameni in negru” ar fi folosit un alt neologism de criza, anume “Troica” – grupul format din Fondul Monetar International, Banca Centrala Europeana si Comisia Europeana, caruia cetatenii afectati de austeritate, de la Lisabona pana la Atena, ii atribuie vina pentru toate problemele actuale.

Nu e de mirare, in acest context, ca a aparut chiar si o carte a unui sociolog francez, Denis Muzet - “Les mots de la crise” (“Cuvintele crizei”) - care prezinta si analizeaza termenii intrati in uz de la aparitia problemelor economice si care descriu in mod sugestiv efectele dure ale crizei. "Si e clar ca modul in care vorbim despre criza contribuie la instaurarea panicii, contribuie la depresionismul national”, explica Muzet, creand si el, iata, un nou cuvant.