Al Treilea Razboi Mondial nu mai e doar nascocirea unei bunicute. Unii se gandesc serios la viitoarea conflagratie mondiala

Al Treilea Razboi Mondial nu mai e doar nascocirea unei bunicute. Unii se gandesc serios la viitoarea conflagratie mondiala razboiagentii de ratingrecesiunesuaeconomieprobleme

Anuntul facut vineri de Standard & Poor's, in care agentia de rating explica motivele retrogradarii calificativului pentru credite pe termen lung al SUA, starneste noi ingrijorari legate de capacitatea SUA de a-si rezolva problemele economice.
Dincolo de "provocarile economice", amintite de Standard & Poor's, cele politice, geopolitice si sociale stau sa erupa. John Judis de la New York Republic spune ca recesiunea globala va fi mult mai lunga si mai severa decat ne-am fi imaginat si este imposibil de evitat. Judis crede ca Depresiunea iminenta va fi acompaniata de colapsuri geopolitice si institutionale de proportii.

"Dupa cum ne-a aratat criza din anii '30, un impas economic global poate avea profunde implicatii politice si geopolitice. In SUA si Europa, criza a starnit deja revolte si miscari ale populistilor de dreapta. De asemenea, criza reinvie razboiul si competitia pe resurse naturale si posibilul faliment al UE si WTO (World Trade Organization). Nu este exclus un razboi in toata puterea cuvantului", conchide acelasi John Judis.

Daniel Knowles, de la The Telegraph, simte, de asemenea, mirosul prafului de pusca. Intr-un articol intitulat "Prezentul incepe sa semene cu recesiunea din 1931", Knowles spune ca suntem martorii unei tranzitii de la recesiune la Depresiune globala, similara celei care a avut loc la doi ani dupa prabusirea burselor din 1929 si opt ani inaintea invaziei germane a Poloniei, care a aprins fitilul celui de-al Doilea Razboi Mondial.

"Aceasta comparatie este facuta des, dar constatam un aspect foarte interesant despre criza din Europa, care semana izbitor cu Marea Depresiune. Si aceasta din urma a inceput odata cu prabusirea bursei de pe Wall Street - actiunile umflate au plesnit, bancherii s-au aruncat pe geam si lumea a intrat intr-un deceniu de stagnare economica.

Totusi, multi uita ca recesiunii americane i-au trebuit doi ani ca sa se metamorfozeze in Marea Depresiune globala. Imediat dupa criza din 1929, America a marit dobanzile, pentru a impulsiona sistemul financiar. Alte tari europene i-au urmat exemplul, majorand dobanzile, pentru a forta castigurile si competitivitatea. Intregul Occident a intrat intr-un lant al desertaciunilor, pe masura ce economiile lumii intrau sub presiunea monetara.

Marea Depresiune a survenit in anii '31, odata cu criza datoriilor. Credit-Anstalt, o banca austro-ungara, administra la acea vreme intreaga avere a Austriei; institutia s-a confruntat cu pierderi economice uriase, pe fondul creditelor neperformante. Guvernul austriac a sustinut banca, sperand sa transfere o parte din capital in afara tarii, dar aceasta masura nu a adus nimic bun. Pe masura ce francezii si germanii "s-au fofilat" in privinta intelegerii cu autoritatile austro-ungare, solutia de salvare a Austriei a intarziat sa apara si aceasta a intrat in incapacitate de plata.

Criza s-a extins. Bancile nemtesti erau expuse puternic la datoria austriaca. Acestea au inghetat capitalul, pentru a preveni functionarea bancilor. Marea Britanie depindea de banii din Germania, astfel ca a ajuns in aceeasi oala. In august 1931, al doilea guvern laburist s-a scindat si a fost dat afara din birouri, dupa ce a esuat in incercarea de a taia datoriile publice si de a apara pretul aurului. Pana-n toamna, in ciuda alegerii unui guvern national, Marea Britanie a "fortat" standardul de evaluare a aurului. In final, statul britanic a inceput sa-si revina din recesiune. In restul Europei, criza a continuat, pe masura ce tarile incercau sa-si protejeze monedele nationale. Si Franta a experimentat o criza de proportii.

Cat de familiar va suna? Diferenta este ca pana acum, a fost evitata o reactie in lant, datorita imprumuturilor. Tarile lumii nu-si inchid granitele si nu-si trimit flacaii la arme. Putem gasi o solutie si chiar una buna. Dar problema de fond ramane - criza ramane criza. Daca Italia si Spania vor nimeri sub ploaia de gloante a crizei, vom avea o "rana deschisa". Intre tarile europene ar putea izbucni tensiuni nemaintalnite in ultimele decenii.

Care este solutia? In anii '30, politicienii erau decisi sa ramana la pretul aurului - acum sunt nevoiti sa stea cu "euro agatat de gat". Oare obsesia Bancii Centrale Europene legata de inflatie nu este cumva echivalentul modern al celei privitoare la aur? In orice caz, cu cat criza va dura mai mult, cu atat va semana si mai izbitor cu momentul 1931."

N-ar trebui sa ne surprinda ca paranoicii, jucatorii de-a teoria conspiratiei si extremistii infloresc curajos, ca dupa o ploaie toxica. Mai grav este ca Al Treilea Razboi Mondial nu mai e doar nascocirea unei bunicute...Unii se gandesc serios la urmatoarea conflagratie mondiala...Dar pana la urma, mai omeneste ar fi sa ne razboim cu Recesiunea, decat intre noi. Cineva mai spunea ca "razboiul genereaza noi locuri de munca". Am preferat sa ne punem castile audio pe urechi si sa nu-l ascultam.