ANALIZA: De ce are Germania dreptul sa NU ajute Zona Euro
analizagermaniazona eurodreptimprumuturiconsum
Toate estimarile economice pentru tarile de la periferia Europei (zona care creste pe zi ce trece) sunt bazate pe cifre optimiste, dar din pacate iluzorii. In curand, multe din aceste state vor solicita imprumuturi masive.
Masurile de austeritate conduc, implicit, la diminuarea consumului si la un PIB mai redus. In Statele Unite ale Americii, consumul privat insumeaza circa 70% din Produsul Intern Brut; Practic, avem un "buchet" de tari care s-au imprumutat pentru a fi prospere, in ultimele decenii si acum nu mai pot returna banii. Italia, Spania si Grecia au devenit indezirabilele Europei.
Pe frontul datoriilor suverane, creditarea devine incredibil de scumpa, rezultand taieri bugetare, masuri de austeritate, reducerea salariilor, cresterea ratei somajului...in timp ce analistii estimeaza o crestere economica in 2012. Care crestere economica?
Atat in aria publica de business, cat si in cea privata, finantarea prin credit a devenit o unealta greu de utilizat. Toate tarile periferice din Europa gazduiesc institutii bancare aflate in pragul colapsului financiar. Cum se vor salva? Ramane de vazut.
Singura optiune este marirea mizei de joc, subliniaza economistii de la "
The Automatic Earth". Dublu sau nimic. Totul la mare risc. Asta implica achizitia de CDS-uri (credit default swap-uri), intr-adevar. Care nu pot oferi cine stie ce protectie. Daca prescrierea a 50% din datoria Greciei nu se va solda cu un "credit event" (o rascumparare a CDS), atunci de ce sa ne mai spetim?
Viitorul este destul de limpede, chiar daca nu arata bine: bancile periferice (si nu doar acestea) vor fi nevoite sa apeleze la Banca Centrala Europeana, Rezerva Federala sau EFSF (European Financial Stability Facility). Pana acum, actiunile de salvare nu au avut succes.
Nu mai exista o cale specifica de atac. Nimeni nu vrea insa sa recunoasca acest fapt. Ce spune BCE? Germania nu are mijloacele economice necesare pentru a salva intreaga Zona Euro. Ar putea risca 2-3 trilioane de dolari, doar pentru a pastra aparentele - timp de un an, doi - daca va rezista atat - dar dupa aceea, tarile si bancile implicate vor fi nevoite sa cerseasca din nou pe scarile institutiilor financiare din Berlin si Frankfurt.
Aceasta nu reprezinta o solutie. Economistii spun ca tarile si bancile cu probleme trebuie lasate sa falimenteze, pentru a "reboota" sistemul financiar global. Totul sau nimic. Se va asigura astfel o restabilire a increderii investitorilor, chiar daca vor actiona pe o piata mai mica. Liderii politici si financiari ai lumii nu vor permite insa materializarea unui asemenea scenariu. Il vor lasa pe hartie.
Producerea fenomenului cu o viteza redusa aduce un beneficiu: va permite guvernelor tehnocratice, care nu au fost alese de cetateni, ci au survenit ca o necesitate, sa preia fraiele conducerii, cel putin pentru o vreme. Acesti lideri se vor asigura ca tarile vor scapa de probleme, pana la urmatoarele alegeri electorale propriu-zise.
Ministrul de Finante grec Venizelos spune ca Grecia va avea un deficit de "doar" 5,4% in 2012 si nu se va apela la noi taieri salariale sau masuri de austeritate. O mare parte din doza de "speranta" este asigurata de posibila prescriere "voluntara" a datoriei cu 50% de catre investitorii privati, un instrument care nu va fi disponibil si pentru alte state.
Lucrurile nu se opresc insa aici: Grecia se afla in recesiune - fapt ignorat de negociatorii economici. Toate aceste omiteri se vor intoarce impotriva lor, sa-i "bantuie", la un moment dat. In contextul in care conducatorii europeni cauta doar solutii pe termen scurt, Zona Euro este ca si condamnata. Si cum spun analistii..."Sa lasam anul 2012 aiba grija de ce va fi in 2012...".
Investitorii asiatici au inceput sa vanda obligatiuni germane si sa se retraga din Zona Euro, pentru prima oara de la debutul crizei datoriilor. Acestia se tem de incapacitatea liderilor UE de a emite o solutie pe termen lung.
Andrew Roberts, expert in cadrul Royal Bank of Scotland, a declarat ca exodul asiaticilor marcheaza un nou episod nefericit in drama europeana. "Investitorii asiatici (in speta cei japonezi) se uita pentru prima oara la proiectul monedei euro si isi spun: NU NE INCANTA CEEA CE VEDEM". In consecinta, "zboara" spre alte destinatii de afaceri.
"Investitorii se gandesc serios daca nu cumva a venit momentul sa abandoneze si piata financiara germana. Daca Zona Euro "crapa", Germania va fi nevoita sa actioneze de una singura. Suntem foarte aproape de momentul in care pietele incep sa reactioneze puternic la aceste tensiuni", a mai spus Andrew Roberts.
Seful Eurogroup-ului, Jean-Claude Juncker, a alimentat temerile legate de finantele Germaniei, spunand ca nivelul datoriei de 82% din PIB a devenit incomod. "Consider ca nivelul datoriei germane devine ingrijorator. Germania are datorii mai mari decat Spania", spune Juncker.