ANALIZA De ce intra tarile in insolventa?

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
ANALIZA De ce intra tarile in insolventa? ANALIZA De ce intra tarile in insolventa?
de Manager.ro la 29 Oct. 2013
Urmareste-ne pe Google News
cdsinsolventainsolventa tari

In comparatie cu actiunile de pe bursa sau obligatiunile emise de companii, investitorii percep obligatiunile guvernamentale ca fiind mult mai sigure. In timp ce o companie poate intra in faliment si aduce pierderi uriase creditorilor, liderii politici par ca nu ar lasa sa se intample asta cu creditorii unei tari. De fapt, tarile chiar pot sa intre in insolventa si pot evita plata datoriilor. Si chiar se intampla asta cand un guvern nu poate sau nu vrea sa-si plateasca obligatiile.

Tarile care au intrat in insolventa din 1999 pana acum sunt Ecuador, Grenada, Paraguay, Argentina, Indonezia, Pakistan si Rusia. Evident, nu toate procedurile de insolventa sunt la fel. In unele cazuri, guvernul nu poate plati dobanda la un imprumut, alteori amana unele plati pentru autoritatile locale. In unele cazuri, guvernul poate schimba obligatiunile emise deja cu unele noi care au termeni mai putini favorabili. In acest caz, detinatorul accepta venituri mai mici din dobanzi, potrivit unei analize Investopedia.com.

Ce factori pot favoriza intrarea in insolventa

Istoric vorbind, tarile care se imprumuta intr-o moneda straina au probleme mai mari in a returna banii decat restul. In cazul in care apar probleme financiare, aceste tari nu pot sa printeze bani. Faptul ca multe tari aflate in curs de dezvoltare aleg sa-si vanda obligatiunile intr-o moneda straina - de cele mai multe ori este ales dolarul american - explica macar partial de ce bogatia si puterea unei tari joaca un rol important.


Potrivit unui raport al Bancii Mondiale, tarile cu un PIB per capita mai mare au o probabilitate medie de a intra in insolventa de circa 7%. In cazul statelor cu un PIB per capita mai mic, procentul creste la 17%. Exista insa si exceptii. De exemplu, tarile din zona euro, cu un PIB per capita ridicat, pot avea probleme mari in a returna datoriile. In ciuda ajutorului international, Grecia si-a obligat detinatorii de obligatiuni sa accepte reduceri si de 74% ale veniturilor obtinute din dobanzi.

Conteaza si modul in care guvernul respectiv administreaza tara. Un regim politic echilibrat, care urmareste bunastarea sociala si stimuleaza investitiile, va stii sa evite intrarea in insolventa. La cealalta extrema avem un guvern controlat autoritar de un anumit grup, care nu va avea o strategie echilibrata si care va cheltui fara a se gandi prea bine cum inapoiaza banii in viitor. Tarile cu capacitatea de a-si printa banii, cum sunt SUA, Marea Britanie sau Japonia, par imune la insolventa.

Totusi, "imposibilul" se poate produce. SUA a intrat in insolventa de cateva ori de-a lungul istoriei. De exemplu, in 1979, cand Trezoreria nu a reusit sa plateasca datorii de 122 milioane dolari din cauza unei erori tehnice. Mai mult de atat, chiar daca guvernul are suma de bani necesara achitarii datoriei respective, unii senatori sau congressmeni se pot opune si pot bloca acest proces. Totodata, investitorii pot inregistra pierderi chiar daca guvernul nu a declansat in mod oficial procedura de insolventa. Chiar daca tara respectiva printeaza mai multi bani si achita datoria, valoarea reala a monezii respective scade din cauza inflatiei.

Ce efecte are insolventa unei tari

Cand o tara declanseaza aceasta procedura, impactul asupra detinatorilor de obligatiuni poate fi unul sever. Pe langa investitorii individuali, pot avea de suferit si fonduri de pensii sau alte institutii financiare care detin active substantiale. Una dintre metodele prin care investitorii institutionali se pot proteja de pierderi majore este printr-un contract numit "credit default swap" (CDS). In cadrul acestei intelegeri, vanzatorul este de acord sa achite nota de plata in cazul in care o tara intra in insolventa si blocheaza platile.

In schimb, cumparatorul achita vanzatorului un fel de "taxa de protectie", o suma suplimentara care rasplateste riscul asumat. In cazul in care apar problemele, cumparatorul preia obligatiunea care ar putea avea o valoare reziduala. CDS-urile au fost gandite initial ca un mod de protectie, dar au devenit ulterior si un instrument folosit de speculatori. Astfel, multe astfel de contracte nu au legatura cu obligatiunile la care fac referire. De exemplu, un investitor poate crede ca piata a supraestimat problemele Greciei si poate vinde un astfel de contract si colecta sumele de bani, increzator ca nu va trebui sa plateasca pentru ca Atena nu va intra in insolventa.

Pentru ca CDS-urile sunt instrumente relativ sofisticate si sunt tranzactionate in afara pietelor reglementate, investitorul obsnuit ar putea avea mari probleme in a plati pretul corect. De aceea, sunt folosite de catre investitori institutionalizati, care au o mare putere de tranzactionare si care au acces la programe speciale de computer care permit accesarea in timp real a informatiilor vitale pentru astfel de tranzactii.

Scaderea credibilitatii = cresterea costului de finantare

La fel ca o persoana ca nu-si poate plati ratele la banca, si tarile care nu-si achita datoriile vor gasi tot mai greu surse de finantare la preturi mici. Agentiile de evaluare (in principal Moody’s, Standard & Poor’s si Fitch) sunt responsabile pentru acordarea unui rating care informeaza creditorii despre capacitatea tarii respective de a-si rambursa imprumuturile. Statele cu un rating mare se bucura de costuri reduse de finantare. Cand o tara intra in insolventa, are nevoie si de ani de zile pentru a redobandi un rating mai mare.

Argentina, care a ratat platile in 2001, se imprumuta si astazi la o dobanda cu 12 puncte procentuale mai mare decat SUA. Probabil insa cea mai mare problema apare la nivelul intregii economii. In SUA, de exemplu, multe ipoteci si credite pentru studenti sunt legate de dobanzile la care se imprumuta Trezoreria. Daca tara intra in insolventa, cresc costurile de finantare si, automat, vor creste dobanzile si pentru americani. Acestia vor fi obligati sa plateasca rate mai mari si vor avea bani mai putini pentru consum.

Consumul scade, iar companiile se vor lupta atat cu vanzari mai mici cat si cu o finantare mai greoaie. Pentru ca efectul de contagiune este periculos, unele state vor sari sa ajute o tara aflata in dificultate pentru a evita ele insele probleme financiare. La mijlocul anilor '90, SUA a ajutat Mexicul sa-si plateasca obligatiunile scadente pentru ca multe institutii financiare americane aveau expunere pe datoriile respective. Intrarea in insolventa a Mexicului ar fi afectat serios bancile nord-americane.

Dupa 2008, FMI, UE si Banca Centrala Europeana au ajutat Grecia pentru a evita fenomenul de contagiune. Multe banci mari din zona euro, din tari precum Germania, Franta, Italia si Spania, aveau expunere pe datorii grecesti, iar intrarea in insolventa a elenilor ar fi afectat grav intreaga regiune.

Ar fi timpul sa cumperi?

In vreme de criza, cand preturile sunt jos, unii investitori considera ca este perioada perfecta pentru a investi. Acestia cred ca insolventa reprezinta punctul cel mai de jos, astfel ca incep sa cumpere masiv obligatiuni guvernamentale in speranta ca acestea nu pot decat sa creasca. Astfel, exista fonduri speculative care s-au specializat tocmai pe acest gen de operatiuni. Asa cum unele agentie de colectare a creantelor cumpara datorii ieftine, aceste fonduri cumpara datorii guvernamentale la un pret foarte mic.

In plus, investitorii incep sa cumpere si pe piata de actiuni, pretul acestora scazand considerabil pe masura ce majoritatea incepe sa se retraga, speciata de blocajul financiar al tarii respective. Evident, riscul unor astfel de operatiuni este unul mare, dar si castigurile potentiale pot fi fabuloase. Astfel, in ultimele decenii, pietele din Rusia, Brazilia si Mexic au crescut semnificativ dupa ce au trecut prin perioade de blocaj financiar.

Foto: Fed.

Ultimele NOUTATI

Educatie financiara: sfaturi practice pentru administrarea bugetului de afaceri
Business

Educatie financiara: sfaturi practice pentru administrarea bugetului de afaceri

today29 Mar. 2024
Mileniali, Gen Z, Boomers: 4 diferente generationale in preferintele de lucru pe care merita sa le cunosti ca manager
Companii

Mileniali, Gen Z, Boomers: 4 diferente generationale in preferintele de lucru pe care merita sa le cunosti ca manager

today29 Mar. 2024
Stresul la locul de munca si cum il poti depasi: 7 sfaturi practice
Life Style

Stresul la locul de munca si cum il poti depasi: 7 sfaturi practice

today29 Mar. 2024
Cum ti se reflecta personalitatea in alegerea masinii
Noutati auto 2022 - stiri din domeniul auto

Cum ti se reflecta personalitatea in alegerea masinii

today29 Mar. 2024
Reductoarele melcate si coaxiale – parti integrante ale industriilor care folosesc utilaje si echipamente electrice
Noutati auto 2022 - stiri din domeniul auto

Reductoarele melcate si coaxiale – parti integrante ale industriilor care folosesc utilaje si echipamente electrice

today29 Mar. 2024
Noua moneda meme Slothana, de pe Solana, strange 500.000 USD in prima zi de prevanzare – Urmatorul crypto care poate creste de 100x? (P)
Business

Noua moneda meme Slothana, de pe Solana, strange 500.000 USD in prima zi de prevanzare – Urmatorul crypto care poate creste de 100x? (P)

today29 Mar. 2024
3 moduri de a purta costumul de dama
Life Style

3 moduri de a purta costumul de dama

today28 Mar. 2024
Joburile din Romania pentru care nu bate nimeni la usa patronilor:
Companii

Joburile din Romania pentru care nu bate nimeni la usa patronilor: "Nu vor sa munceasca"

today28 Mar. 2024
Legea nr. 296 2023 - Modificari MAJORE asupra mediului de afaceri din Romania

Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit. Zilnic in Inboxul tau.

Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special:

"Legea nr. 296 2023 - Modificari MAJORE asupra mediului de afaceri din Romania"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Partenerii nostri

Te-ar putea interesa si

Stresul la locul de munca si cum il poti depasi: 7 sfaturi practice
Life Style

Stresul la locul de munca si cum il poti depasi: 7 sfaturi practice

today29 Mar. 2024
Cum ti se reflecta personalitatea in alegerea masinii
Noutati auto 2022 - stiri din domeniul...

Cum ti se reflecta personalitatea in alegerea masinii

today29 Mar. 2024
Reductoarele melcate si coaxiale – parti integrante ale industriilor care folosesc utilaje si echipamente electrice
Noutati auto 2022 - stiri din domeniul...

Reductoarele melcate si coaxiale – parti integrante ale industriilor care folosesc utilaje si echipamente electrice

today29 Mar. 2024
Noua moneda meme Slothana, de pe Solana, strange 500.000 USD in prima zi de prevanzare – Urmatorul crypto care poate creste de 100x? (P)
Business

Noua moneda meme Slothana, de pe Solana, strange 500.000 USD in prima zi de prevanzare – Urmatorul crypto care poate creste de 100x? (P)

today29 Mar. 2024

Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.

Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special:

"Legea nr. 296 2023 - Modificari MAJORE asupra mediului de afaceri din Romania"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016
x