ANALIZA ERSTE: Este ECE mai bine pregatita in fata crizei decat in 2008?
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
ANALIZA ERSTE: Este ECE mai bine pregatita in fata crizei decat in 2008?
La trei ani de la prabusirea Lehman, piata financiara are din nou probleme. Viitorul Zonei Euro sta in mainile liderilor europeni. La prima vedere, situatia din ECE pare similara celei din perioada post-Lehman, astfel incat daca Zona Euro se depreciaza, va fi "infectata" si Europa Centrala si de Est.
Potrivit analistilor Erste, exista insa trei motive pentru care ECE ar urma sa se descurce mai bine de aceasta data (fata de Zona Euro): datoriile publice mai mici, consolidarea fiscala si diminuarea deficitelor de cont curent, explica Juraj Kotian, Co-Head Macro/Fixed Income Research CEE la Erste Group.
1. Nivelul datoriilor conteaza - ECE are mai putine datorii decat tarile vestice
Potrivit Erste, niciuna din cele 8 tari ECE nu se confrunta cu provocari legate de dezechilibre de cont curent, sustenabilitatea datoriilor publice sau datorii contingente in sectorul bancar - asa cum se intampla cu Zona Euro.
Acest argument a fost partial valid si in 2009, cand pietele erau concentrate asupra dezechilibrelor fiscale ale unor tari ECE, dar in acel moment economistii au ignorat faptul ca acestea sunt mai putin indatorate decat guvernele sau sectorul privat din Zona Euro.
De exemplu, ROMANIA si CEHIA au inregistrat cresteri ale ratingului, pe fondul consolidarilor fiscale. Datoriile noastre sunt relativ “sanatoase” comparativ cu cele ale economiilor europene avansate. Astfel, inregistram un risc mai mic in privinta potentialului de crestere economica.
2. Deficitele bugetare structurale au scazut
Deficitele fiscale ale tarilor ECE au crescut in timpul crizei, dar au ramas sub cele ale tarilor din Zona Euro. Majorarea acestora in ECE a inceput in perioada dinaintea recesiunii, pe masura ce tarile nu si-au consolidat suficient finantele publice, in anii de boom economic. Cresterea veniturilor din taxe au ajutat la mascarea deficitelor, care au iesit ulterior la suprafata. Aproape toate tarile ECE au intrat in criza cu un deficit structural situat sub 3% din PIB.
Intre timp, guvernele care erau sub presiunea FMI au luat masuri decisive, in vederea consolidarii fiscale si au reusit sa reduca deficitele. Cel mai bun rezultat a fost inregistrat de ROMANIA, unde deficitul structural a fost redus de la 9% din PIB in 2007 la 3,3% in 2011 (estimare Comisia Europeana).
Ungaria a evoluat de asemenea bine, dar a aplicat masuri temporare, care au afectat uneori cresterea economica.
"De ce s-au pozitionat tarile ECE mai bine acum, fata de perioada socului post-Lehman? Au reusit sa reduca deficitul, "calcaiul lui Ahile". Deficitul de cont curent al Romaniei a scazut de la 14% la 5% din PIB, al Croatiei de la 7% la 1,4% si al Ungariei la un surplus de 2,8%, de la un deficit de 7% din PIB in 2007. Aceste realizari au redus substantial nevoile tarilor ECE de finantari externe, care le-au facut vulnerabile in trecut. Progresul a fost realizat mai repede decat in tarile Zonei Euro", subliniaza Kotian.
3. Componenta ciclica a PIB-ului este redusa - magnitudinea unei potentiale incetiniri a cresterii economice va fi mica
Economiile ECE se afla intr-un alt ciclu economic, decat in urma cu trei ani. Actuala criza nu are un impact sever asupra ritmului de crestere economica. In 2008, investitiile si inventarele se situau la cote uriase si economiile duduiau dincolo de potentialul PIB-ului.
De atunci, aceste doua componente ciclice ale PIB-ului au devenit mai moderate. Economiile actioneaza acum aproape sau sub potentialul lor. Analistii Erste Group spun ca stagnarea economica nu se va mai produce la nivelul anilor trecuti, avand in vedere ca rata investitiilor a scazut deja de la 30% din PIB (inaintea crizei) la 20% din PIB in prezent.
Pe fondul previziunilor economice sumbre, Erste Group a revizuit in scadere estimarile economice pentru ECE. Si totusi, regiunea ECE se va descurca mai bine ca Zona Euro anul viitor, cu exceptia Ungariei, unde incertitudinile legislative compromit ascensiunea. Cresterea PIB-ului celor 8 tari ECE va stagna anul viitor la 2,6% de la an la an, fata de 2,8% (2011), raportata la cresterea de 0,9% din Zona Euro (2012).
Puncte de reper:
a. Datoriile din Zona Euro raman factori-cheie, dar impactul asupra tarilor ECE este diferit, de la un caz la altul
b. Datoriile publice raman la un nivel scazut in Europa Centrala si de Est, fata de tarile vestice (datoria publica medie/PIB: 50% in ECE versus 85% in tarile vestice)
c. Componenta ciclica a PIB-ului este redusa - magnitudinea unei potentiale incetiniri a cresterii economice va fi mica