ANALIZA: Fantoma crizei financiare din anii '30 bantuie Zona Euro

ANALIZA: Fantoma crizei financiare din anii '30 bantuie Zona Euro analizarecesiunezona euronomurapreturidatorii

In sfarsit, a rasarit soarele si pe strada Zonei Euro, scrie John Thornhill (corespondenta FT de la Cernobbio, Italia): sentimentul pozitiv a crescut in pietele financiare, randamentele bondurilor suverane se calmeaza si tensiunile din sistemul bancar s-au domolit, multumita injectiei de lichiditati a Bancii Centrale Europene. Cu toate acestea, Richard Koo, economistul-sef al Nomura, ne sperie. Acesta sustine ca liderii europeni au pus un diagnostic gresit crizei economice si riscam sa revenim la conditiile financiare nefavorabile.
Intr-un moment in care cererea din sectorul privat se prabuseste, in unele state membre ale Eurozonei, obsesia acestora privind taierea cheltuielilor publice nu va face altceva decat sa agraveze problemele, sugereaza Richard Koo, in Financial Times. Rigiditatea fiscala va ucide pacientul, in loc sa-l vindece. Timp de mai multi ani, Koo a aparat o viziune nepopulara, potrivit careia Japonia ar fi detinut instrumentele potrivite pentru contracararea bulei sale economice.

Intr-adevar, Japonia nu a inregistrat o crestere economica substantiala, in ultimele doua decenii, dar a evitat ce era mai rau: tara a trecut la mustata pe langa o depresiune asemanatoare celei care a "maturat" SUA in anii '30. Koo crede ca o asemenea criza bantuie acum Zona Euro. In cadrul unui interviu, sustinut la forumul financiar Ambrosetti (Cernobbio, Italia), Koo a discutat despre teoria sa privind "recesiunile bilanturilor", care actioneaza in contradictie cu actuala "religie financiara" a Eurozonei.

Cand tari precum Japonia vor experimenta o scadere a preturilor la active, companiile private "traumatizate", bancile si gospodariile vor face tot posibilul sa isi plateasca datoriile. In aceste conditii, guvernul nu are altceva de facut decat sa incurajeze cheltuielile consumatorilor, pentru a preveni un colaps al cererii. "Ideea principala este ca, atunci cand sectorul privat isi reduce gradul de indatorare (deleveraging), ultimul lucru pe care l-ati dori este ca guvernul sa reduca deficitul bugetar", spune Koo. "Daca bancile centrale aduc dobanzile aproape de zero si nu se intampla nimic, atunci traim intr-o lume ireala".

Koo precizeaza ca Japonia a ascultat sfaturile expertilor internationali, precum Fondul Monetar International si a trecut la consolidarea fiscala in 1997, dar a fost afectata de o recesiune puternica. "Guvernul a redus cheltuielile si am inregistrat cinci trimestre consecutive de crestere negativa; in aceste conditii, Japonia a avut nevoie de zece ani sa isi revina", spune Koo. Unii lideri europeni nu stiu in ce masura putem alege intre austeritate si crestere. Austeritatea, zic ei, este o conditie indispensabila pentru restabilirea increderii in pietele financiare si repunerea pe picioare a economiei.

Mai mult, o posibila "colectare" a datoriei publice, pentru a rezolva problema supra-indatorarii, ar fi contraproductiva. Pietele financiare nu vor tolera o viitoare bula in privinta deficitelor de buget din Spania, Portugalia, Irlanda sau Italia.

Koo accepta ideea ca situatia celor 17 tari membre ale Eurozonei este mai delicata decat a Japoniei: economiile lor au motoare diferite si printre ele, se afla si "rable" (ex: Grecia). Koo sustine ca aceasta compactare a fiscalitatii din Zona Euro, care obliga chiar si statele sanatoase sa adere la masurile de austeritate, risca sa repete greselile facute de Japonia in urma cu 15 ani. Specialistul Nomura nu este de acord cu ideea potrivit careia o crestere a indatorarii publice ar afecta neaparat pietele: Japonia, SUA si Marea Britanie inregistreaza politici fiscale relaxate si in acelasi timp beneficiaza de dobanzi reduse in privinta indatorarii.

Daca membrii Zonei Euro ar restrictiona vanzarea de bonduri guvernamentale catre proprii cetateni, sugereaza Koo, atunci ar reduce riscurile privind compromiterea capitalului care circula in Zona Euro.

Analiza lui Koo are cativa sustinatori. Nouriel Roubini, "Dr. Doom", a declarat ca austeritatea fiscala ar putea fi potrivita doar pentru unele state din Eurozona, nu pentru toate - referindu-se cu precadere la tari precum Irlanda si Spania, care au experimentat o implozie a sectorului privat, ca si Japonia.

"Tabloul corect al masurilor economice in Zona Euro ar fi trebuit sa contina: o injectie masiva de lichiditati din partea BCE, o slabire a monedei euro, pentru a restaura competitivitatea in tarile periferice si un stimul fiscal in nucleul financiar si acolo unde deleveraging-ul privat reprezenta o problema", a declarat Roubini. In absenta unui asemenea "amestec de masuri", sugereaza Roubini, "Europa ar putea ajunge intr-o situatie mai dificila decat cea inregistrata in Japonia".

"Japonia a inregistrat o Mare Recesiune, apoi o Mare Stagnare, dar niciodata o Mare Depresiune", a declarat Roubini. "Recesiunea din unele tari membre ale Zone Euro s-ar putea transforma in depresiune, exact ca in anii '30".