ANALIZA: "Marile Sperante" ale Zonei Euro

ANALIZA: Marile Sperante ale Zonei Euro analizasperantazona europiatagreciadefault

Inca din august, piata s-a dovedit a fi foarte volatila. Urcusurile si coborasurile actiunilor s-au adaugat sentimentului de criza financiara, pe masura ce investitorii s-au aratat intimidati de posibila intrare in incapacitate de plata a Greciei. Sistemul global bancar si economia SUA au inregistrat, de asemenea, regrese.
Bancile centrale ale lumii raman comutate pe "criza", folosind metode neconventionale, pentru a spori increderea investitorilor si in scopul combaterii unei crize majore. In octombrie, lucrurile au inceput cumva sa se indrepte.

Vineri, investitorii au fost optimisti in privinta cresterii numarului de joburi din Statele Unite ale Americii. Datele anterioare au fost revizuite.

Marile sperante au fost legate de abilitatea liderilor din Zona Euro de a rezolva criza datoriilor suverane, de a intocmi un plan credibil pentru Grecia, de a recapitaliza bancile si a majora fondul EFSF (European Financial Stability Fund - Fondul European de Stabilitate Financiara), pentru a proteja pietele financiare de colaps.

"Presiunea a survenit in urma informatiilor potrivit carora liderii Zonei Euro lucreaza la rezolvarea misiunii. Daca acestia vor oferi solutiile in cadrul summit-ului G20 de la Cannes, care se va desfasura la inceputul lunii viitoare, pietele vor incheia anul in forma buna", a declarat Mike Lenhoff, strateg al Brewin Dolphin Securities.

La randul sau, economistul HSBC Steven Major considera ca politicienii au in sfarsit initiativa, intr-o actiune care ar putea determina investitorii sa abandoneze temerile legate de riscurile financiare majore. Pentru a mentine increderea acestora pe termen lung, Major spune ca este necesar un plan de combatere a instabilitatii create de criza datoriilor suverane.

In acest context, se intrevede nevoie unei solutii la impasul din Grecia, care sa-i protejeze pe investitorii privati, o recapitalizare a bancilor in tarile membre ale Zonei Euro care se "lupta" cu datoriile, lansarea unui Eurobond comun si stabilirea unor roluri clare - EFSF va sustine natiunile slabe, iar Banca Centrala Europeana va sprijini membrii solventi din Zona Euro.

In Bratislava, autoritatile slovace vor vota extinderea EFSF la un alt nivel, la mai putin de trei luni dupa ce tarile din Zona Euro au cazut de acord asupra unui "ultim" plan de salvare a regiunii.

"Nu s-a schimbat nimic"

Carl Weinberg, economist sef in cadrul High Frequency Economics, nu este de acord cu asumarea unei perspective pozitive asupra viitorului datoriilor din Zona Euro, cel putin pentru moment.

"Saptamana trecuta, pietele au fost incantate de vestile care anuntau progresul realizat prin implementarea EFSF II si guvernul german pare ca a depasit diferentele ideologice avute cu partenerii din Uniunea Economica si Monetara, acceptand ideea planului de recapitalizare", a mai declarat Weinberg.

In ciuda asigurarilor venite din partea cancelarului german Angela Merkel si a presedintelui francez Nicolas Sarkozy, care au anuntat edificarea unui plan de sustinere a bancilor, Weinberg nu intelege de ce oamenii sunt atat de optimisti.

"Schema finantarii recapitalizarii nu a fost inca stabilita, a fost lasata la voia intamplarii. Grecia se apropie in fiecare zi de default si recunoaste ca va ramane falita pana la mijlocul lunii noiembrie...peste patru saptamani", a subliniat Weinberg, care vede un "faliment in cascada" al bancilor, o criza de creditare si o recesiune la fiecare pas. "Nu s-a schimbat nimic", incheie Carl Weinberg, pe un ton deloc pozitiv.