ANALIZA:Grecia poate invata de la Argentina cum sa depaseasca actuala criza
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
ANALIZA:Grecia poate invata de la Argentina cum sa depaseasca actuala criza
Argentina a intrat acum zece ani in incapacitate de plata, dar modalitatea sa de a depasi criza este greu de aplicat intr-o tara europeana, in pofida asemanarilor izbitoare.
"Recesiune de durata, deficite mari, somaj galopant, paritate fixa, planuri absurde de austeritate", enumera, intr-un interviu acordat AFP, fostul ministru argentinian al economiei Roberto Lavagna (2002-2005).
Lavagna, considerat parintele revenirii spectaculoase a economiei argentiniene, cel care a facut ca aceasta tara sud-americana sa aiba o rata de crestere miraculoasa, vede in criza greaca erori asemanatoare celor comise in Argentina.
Reluarea negocierilor
Avertizata de catre FMI fata de riscul unei intrari in incapacitate de plata in cazul unei noi intarzieri in ceea ce priveste planul de austeritate, Atena a reluat imediat contactele cu creditorii sai pentru a discuta despre continuarea asistentei pentru tara.
UE si FMI au stabilit in 2010 un plan de salvare a Greciei constand intr-un imprumut in valoare de 110 miliarde de euro pe trei ani. Europenii au promis apoi, la 21 iulie, alte 160 miliarde de euro.
In cazul Argentinei, un prim plan de salvare din partea FMI, ce prevedea 40 miliarde de dolari (29,4 miliarde de euro), iar, apoi, un al doilea, de 29,5 miliarde de dolari (21,6 miliarde de euro), nu au putut salva tara de la prabusire in 2001.
Iesirea din zona euro, o solutie viabila
Ca si in cazul Greciei, care refuza sa ia in considerare o iesire din zona euro, Argentina exclusese orice devalorizare a monedei sale nationale, respectand paritatea stabilita prin lege: 1 peso = 1 dolar. "Un curs rigid de schimb care a asociat tari cu o inalta productivitate cu altele in care competitivitatea era mai degraba slaba nu poate sa duca decat la criza", considera fostul ministrul argentinian al economiei.
Pentru a stopa retragerile bancare si a preveni colapsul institutiilor sale financiare, Argentina a inghetat in decembrie 2001 toate depozitele bancare, aceasta masura generand cea mai grava criza economica si sociala din istoria tarii.
O devalorizare puternica a fost decisa: argentinienii si-au vazut economiile lor in dolari reconvertite in pesos, pierzand circa 50% din valoarea initiala.
"La un moment dat, situatia devenise insuportabila in Argentina", opineaza la randul sau Belen Olaiz, economist la Abeceb.com, indicand ca somajul ajunsese sa depaseasca 20% in 2002, iar numarul persoanelor care traiau sub pragul saraciei atinsese 50%.
Dupa ce a declarat un moratoriu la datoriile sale, Argentina a respins orice negocieri cu creditorii sai si a impus conditii proprii. "Colapsul Argentinei a devenit celebru pentru ca tara a impus restructurarea datoriei sale, o reducere a acesteia cu 75%", aminteste Olaiz.
Reconversia datoriilor
Mai presus de toate, "datoriile in dolari au fost reconvertite in pesos in functie de paritatea de 1 dolar = 1 peso, asa ca am devalorizat puternic moneda nationala: stergerea datoriei a fost spectaculoasa", mai adauga economistul.
"Daca Grecia doreste sa reuseasca intr-o operatiune similara, ea nu trebuie sa intre in incapacitate de plata, ci sa abandoneze euro, sa adopte din nou drahma si sa-si reconverteasca toate datoriile din euro in drahma", spune Belen Olaiz.
Dar, aceasta masura are un cost: Argentina a devenit "paria" pe pietele financiare internationale, insa gratie boomului de materii prime care ajunsese la apogeu, aceasta tara din America de Sud a putut sa se descurce. Din 2003, tara a inregistrat crestere anuala medie intre 7% si 8%, cu exceptia anului 2009.
Aceasta relansare a fost posibila gratie capacitatii de export a tarii, o mare putere agricola mondiala. In aceasta privinta, este dificil de comparat cazul sau cu cel al Greciei.
"In momentul caderii presedintelui Fernando De la Rua (1999 - 2001), pretul la soia era sub 200 de dolari tona", rezuma Belen Olaiz, adaugand: "A trecut ceva timp de cand acesta se apropie de 600 de dolari. In succesul Argentinei, norocul a avut partea sa".