Cazul lui Jerome Cahuzac, care a avut un cont secret in Elvetia, desi era principalul oficial francez care se "lupta" cu evaziunea fiscala, in calitate de ministru al bugetului, a expus masurile modeste intreprinse in vederea combaterii fraudei fiscale.
"Riscul de a fi prins cu un cont nedeclarat in strainatate se apropie de ZERO", a declarat Gabriel Zucman, un expert in domeniul depistarii fraudelor fiscale offshore, in cadrul Paris School of Economics.
El a spus ca problema are o rezolvare simpla: "un sistem automat de schimb al informatiei".
Pentru Cahuzac, in varsta de 60 de ani, bula "a explodat" cand autoritatile elvetiene au fost de acord sa coopereze si el a recunoscut existenta contului secret in care isi ascundea banii.
Pana in acel moment, "tarul francez" a petrecut luni de zile negand o inregistrare audio difuzata de site-ul de stiri Mediapart, in care Cahuzac recunostea existenta unui cont elvetian la banca UBS, in care "depozitase" 600.000 euro, probabil pentru zile negre.
In prezent, batranul este acuzat de spalare de bani si evaziune fiscala.
Chiar daca recesiunea a determinat unele state europene sa ofere o mai mare transparenta a sistemului bancar si sa realizeze descinderi in paradisurile fiscale, UE se straduieste in continuare sa dea de urma escrocilor fiscali, pe fondul lipsei unor mecanisme eficiente, care sa faciliteze schimbul de informatii financiare.
Investigatorii trebuie sa stie mai intai ce cauta si orice acuzatie la adresa unui suspect de frauda fiscala trebuie sa fie intemeiata.
Acuzatiile impotriva lui Cahuzac se bazau pe unele materiale jurnalistice. Autoritatile franceze au reactionat cu intarziere si i-au oferit suficient timp lui Cahuzac, care si-a mutat banii in alte conturi.
O investigatie realizata de autoritatile franceze in Elvetia, la nivelul lunii ianuarie, nu a reusit sa scoata la iveala contul cu pricina.
"Asta demonstreaza ca schimbul de informatii de astazi functioneaza doar pentru a valida informatiile pe care deja le detii", a declarat Mathilde Dupre, membra a Tax Justice Network, care aduna la un loc experti si cercetatori, dornici sa combata evaziunea fiscala.
Pentru a incerca sa acopere o parte din daunele provocate de scandalul Cahuzac, ministrul francez de finante, Pierre Moscovici, a sugerat in weekend ca Europa ar trebui sa se consulte cu americanii, in privinta depistarii evazionistilor.
Adoptat in 2010, FATCA (Foreign Account Tax Compliance) le solicita celor care depun bani sa isi declare conturile detinute in strainatate; acelasi act le cerea institutiilor financiare externe sa ofere rapoarte despre contabilitatea si activitatile detinatorilor americani de conturi, informatii transmise catre autoritatile americane.
Pana acum, Washingtonul a semnat acorduri FATCA cu Elvetia si Luxemburg se afla in faza de tratative.
Marti, Marea Britanie, Germania, Italia si Spania au precizat intr-o scrisoare catre CE ca sunt de acord cu stabilirea unui mecanism modelat dupa FATCA, care va contribui la identificarea celor care practica nestingheriti evaziunea fiscala.
De ani buni, CE a promovat o directiva prin care solicita ca cele 27 de tari membre UE sa inlature politicile privind confidentialitatea bancara, in privinta clientilor institutiilor financiare.
Austria si Luxemburg sunt singurele membre care nu au participat la schimbul automat de informatii in cazul rezidentilor europeni care au conturi bancare in tarile lor.
Totusi, Luxemburg s-a razgandit si doreste sa ridice aceasta restrictie; Austria nu va renunta usor la secretomanie, dar este dispusa sa stea la masa tratativelor.
"Directiva reprezinta o bucata de cascaval cu multe gauri, mult mai ineficienta decat FATCA, are potentialul a 10% din FATCA", a declarat Pascal Saint-Amans, expert in cadrul OECD. Acesta a precizat ca schimbul de informatii in sine este "foarte restrictiv".